Raportul anual al Consiliului Fiscal pentru anul 2023 a fost aprobat de Președintele Consiliului Fiscal, în urma însușirii acestuia de către membrii Consiliului prin vot, în ședința din data de 12 august 2024.
Raportul integral poate fi accesat aici.
Consiliul Fiscal (CF) este autoritate independentă, înființată în baza Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB), care sprijină activitatea Guvernului și a Parlamentului în procesul de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare și promovează transparența și sustenabilitatea finanțelor publice.
În conformitate cu LRFB, CF are printre atribuții publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară (SFB) și bugetul anual, să evalueze tendințele macroeconomice și bugetare cuprinse în SFB și în bugetul anual, precum și obiectivele, țintele și indicatorii stabiliți prin SFB și prin bugetul anual.
Escaladarea deficitului bugetar indică probleme structurale, care pot fi remediate doar prin reforme fiscale urgente care să ducă la consolidarea bugetară afirmă Consiliul Fiscal în raportul pe anul 2023, publicat ieri, document prin care trage un nou semnal de alarmă cu privire la deteriorarea gravă a situaţiei fiscal-bugetare a ţării noastre, informează ”bursa.ro” .
Consiliul Fiscal precizează: „Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 pare să confirme evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget, care plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB, semnificativ peste ţinta asumată de 5% din PIB.
Mai mult, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăşi probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB.
Această evoluţie a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului.
Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituţiile europene.
În consecinţă, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent şi inevitabil. Odată cu adoptarea noului cadru de guvernanţă economică al UE, în aprilie 2024, având în vedere că România are un deficit bugetar peste 3% din PIB, CE va transmite autorităţilor naţionale traiectoria de referinţă pentru cheltuielile nete. În baza acesteia, România va propune un plan bugetar-structural de măsuri care va cuprinde şi reformele şi investiţiile asumate, cu accent pe evidenţierea impactului asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să asigure scăderea deficitului bugetar sub 3%. Astfel, în următoarea perioadă România va trebui să adopte măsuri viabile de reducere a deficitului structural, ţintind atât creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât şi o eficientizare a cheltuielilor bugetare”.
Raportul citat menţionează că prima parte a anului 2024 a consemnat o serie de măsuri cu efect negativ asupra execuţiei bugetare, cum ar fi majorări discreţionare de salarii în sectorul public. „Astfel, în luna martie, salariile de bază ale personalului din sănătate, ale personalului din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătăţii, dar şi ale personalului din domeniul asistenţei sociale au fost majorate cu 20%, implicând un impact bugetar de circa 1,5 miliarde lei. În aceeaşi lună, au fost majorate salariile cu până la 30% pentru personalul din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, fiind acordate şi alte avantaje (dublarea indemnizaţiei de delegare/detaşare, compensarea în bani a concediului de odihnă ş.a.), cu un impact bugetar estimat la circa 1,2 miliarde lei pentru anul 2024. În luna mai, au fost adoptate măsuri de creştere cu 10% a salariilor de bază pentru mai multe sectoare publice, cu un impact bugetar estimat la circa 1,1 miliarde lei, compensarea efectului bugetar negativ urmând a fi realizată prin reorganizări instituţionale, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi reducerea unor cheltuieli cu bunurile şi serviciile”, susţin membrii Consiliului Fiscal.
Prin prisma situaţiei de mai sus, raportul CF constată că dinamica nefavorabilă a execuţiei bugetare din prima parte a anului 2024 se reflectă şi în creşterea ponderii datoriei publice în PIB. Astfel, în prima parte a anului 2024, datele oficiale publicate de Eurostat indică o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, iar datele Ministerului Finanţelor, disponibile la nivelul lunii aprilie 2024, indică o pondere a datoriei publice de 52,1% din PIB, ambele valori depăşind plafonul de 50%, prevăzut de LRFB.
„În această situaţie, în care ponderea datoriei publice în PIB se încadrează în intervalul 50%-55%, conform art. 13, alin. (2) din LRFB, Guvernul trebuie să prezinte şi să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege. Este de aşteptat ca planul bugetar-structural, ce va fi trimis de Guvern în septembrie 2024 şi care porneşte în principal de la nevoia stringentă de consolidare fiscal-bugetară, să conţină în mod inerent măsuri de limitare a datoriei publice”, mai arată documentul citat.
Citește art. integral pe ”bursa.ro” .
Accesează și:
– Petrișor Peiu: România a depășit 3% din PIB deficit bugetar după doar 4 luni, dublu decât anul trecut – ”stiridigitale.ro”
– ”După alegeri toată lumea va avea un șoc” – analiză economică – ”stiridigitale.ro”
– Valentin Lazea, BNR: ”La ce se așteaptă cei care solicită, în acest an electoral, creșteri salariale sau facilități? Că la anul factura va fi achitată de alții? ” – ”stiridigitale.ro”
– Guvernul României a făcut împrumuturi de 70 de miliarde de lei, în primele 3 luni din an – ”stiridigitale.ro”
