Acasă Cultură Perioada Penticostarului – bucurie duhovnicească

Perioada Penticostarului – bucurie duhovnicească

Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Numele acestei perioade vine de la cartea Penticostar, dar în același timp este și o perioadă liturgică. Aceasta este, pe lângă Triod și Octoih, una din cele trei perioade ale Anului Bisericesc.

Penticostarul începe în Duminica Învierii Domnului și se încheie în Duminica Pogorârii Sfântului Duh sau Duminica Cincizecimii(Rusalii). Totuși, având în vedere că Pogorârea Sfântului Duh este praznic împărătesc, iar odovania se face după 8 zile, perioada Penticostarului se sfârșește de fapt în Duminica Tuturor Sfinților.

–   5 mai   – Duminica Sfintelor Paști
– 10 mai   – Izvorul tămăduirii
– 12 mai   – Duminica Tomii
– 19 mai   – Duminica mironosițelor
– 21 mai   – Sfinții Împărați Constantin și Elena
– 26 mai   – Duminica slăbănogului
– 29 mai   – Înjumătățirea Praznicului Învierii Domnului
–  2 iunie  – Duminica Samarinencii
–  9 iunie  – Duminica orbului
– 13 iunie – Înălțarea Domnului
– 16 iunie – Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic
– 22 iunie – Sâmbăta morților – moșii de vară
– 23 iunie – Duminica Rusaliilor(Pogorârea Sfântului Duh -Cincizecimea)
– 24 iunie – Lunea Sfântului Duh
– 29 iunie – Sfinții Apostoli Petru și Pavel
– 30 iunie – Duminica Tuturor Sfinților

Termenul provine din grecescul Πεντηκοστή, care înseamnă  „a cincizecea zi”.

Imnele specifice acestei perioade sunt străbătute de bucuria pascală. Ele oglindesc demnitatea împărătească a Domnului Iisus Hristos. Tematica duminicilor din acest interval – vindecarea slăbănogului, convorbirea cu femeia samarineancă, vindecarea orbului din naștere –, scot în evidență dumnezeirea Mântuitorului și întăresc „credința că El este dătător de viață”, ne învață Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Cea mai mare parte din imnografia Penticostarului aparține Sfântului Ioan Damaschin, autor al „Canonului Sfintei Învieri”. Alte cântări sunt alcătuite de sfinți melozi precum Iosif Studitul – arhiepiscopul Tesalonicului, Cosma – episcopul de Maiuma, Andrei – arhiepiscopul Cretei, Gherman, Teofan, Anatolie, Cumulas, Arsenie și Leon Împăratul. Sinaxarele au fost alcătuite de monahii Nichifor și Calist Xantopol în secolul al XIV-lea.
„Penticostarul, prin conținutul slujbelor sale, ne integrează în dimensiunea Împărăției lui Dumnezeu, ale cărei porți au fost larg deschise prin Învierea Mântuitorului. El începe cu slujba din noaptea Sfintei Învieri, această minune deschizând accesul la bucuria Împărăției. Învierea lui Hristos este cu adevărat «omorâre a morții» și inaugurare a vieții veșnice pentru omenire”, menționează Preafericirea Sa.

Slujbele din Săptămâna Luminată(6-12 mai) se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului. În plus, în Săptămâna Luminată este interzis complet postul pentru toți ortodocșii, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști. În Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.
O altă particularitate liturgică a acestei săptămâni o reprezintă zilele de miercuri și vineri, care sunt însemnate în calendar cu „harți”. În aceste zile, în care în mod obișnuit este post se dezleagă la toate mâncărurile de dulce, pentru bucuria Sfintei Învieri. Totodată, până la Marele Praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, miercurea și vinerea se face dezlegare la pește.

În vinerea din Săptămâna Luminată, creștinii prăznuiesc Izvorul Tămăduirii.

Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cânta Axionul Paștilor„Îngerul a strigat către cea plină de daruri: Curată Fecioară, bucură-te; și iarăși zic, bucură-te, că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt și pe morți i-a înviat; veseliți-vă, popoare. Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a răsărit; saltă acum și te bucură, Sioane, iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru învierea Celui născut al Tău.”

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni, și nu se citește Psaltirea. De asemenea, în Săptămâna Luminată, în locul Paraclisului către Născătoarea de Dumnezeu, se citește Canonul Învierii, iar Acatistul Învierii Domnului se citește de la Sfintele Paști până la Înălțarea Domnului.

Cartea Penticostarului alcătuiește prin structura și conținutul său un întreg ciclu care se referă la lucrarea mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, preaslăvind dimpreună Pătimirile și Învierea Domnului, care alcătuiesc centrul vieții și activității Mântuitorului Hristos în Biserică și inima întregului an bisericesc (Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica Generală, Ed. IBM al BOR, București, 1993, p. 135).

Penticostarul – scurt istoric
În forma și cuprinsul de astăzi, Penticostarul, are doar câteva sute de ani. „Autorul” Penticostarului este Biserica.

In forma sa, așa cum se prezintă azi, Penticostarul a ajuns abia în secolul al XIV-lea (cand i s-au adăugat Sinaxarele), după această perioadă el nemaisuferind modificări esențiale.

În țara noastră, Penticostarul a ajuns relativ târziu, și ca toate cărțile de cult mai întâi în limba slavonă. Primul Penticostar slavon tipărit la noi în țară (in acelasi volum cu Triodul) a apărut în anul 1550 sub numele de „Triod-Penticostar“.

În limba română, Penticostarul, a văzut lumina tiparului în anul 1743. În acest an el era tipărit la București, sub îndrumarea mitropolitului Neofit, traducerea din limba greacă fiind făcută de Ianachie Vtori, iar la Râmnic fusese tradus de episcopul Damaschin Dascalul, fiind tipărit de urmașul acestuia, episcopul Clement. Se remarcă faptul că traducerea Penticostarului nu s-a făcut din slavonă, ci din greacă.

Penticostarul – structura
Astfel, Penticostarul este una din cele trei cărți de cult ce se folosesc în Biserică în cursul unui an bisericesc (Octoih, Triod și Penticostar), având o structură asemănătoare cu celelalte două cărți, cuprinzând, în special, cântările pentru slujbele de la Vecernie și Utrenie. El începe cu cântările slujbei de la Sfintele Paști, ce se continuă în toată Săptămâna luminată și se încheie cu cântările slujbelor din Duminica Tuturor Sfinților.

În Penticostar avem cântările pentru slujbele a trei mari praznice Împărătești. La inceput, se gasesc cântările rânduite pentru slujbele de la Sfintele Paști. Mergând pe firul Penticostarului, după patruzeci de zile de la Sfintele Paști regăsim cântările slujbelor de la Înălțarea Domnului, iar la cincizeci de zile cele pentru slujbele de la Pogorârea Sfântului Duh. Aceste trei mari sărbători sunt cele care dau tonul pentru întreaga perioadă a Penticostarului.

De la Duminica Tomei și până la Înălțarea Domnului la Cer Biserica ne înfățișează starea măririi Dumnezeiești a lui Hristos, iar toate rânduielile bisericești încep și se termină cu cântarea întreită a Troparului Învierii. La Vecernie și Utrenie există unele modificări, în sensul că la Vecernie, în toate sâmbetele, se cântă stihurile Paștilor cu stihirile lor, iar Utrenia se începe cu: „Slavă Sfintei și Celei de o Ființă și de viață făcătoarei și nedespărțitei Treimi“, după care se cântă de trei ori: „Hristos a inviat…“, continuându-se apoi cu: „Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu…“. La Sfânta Liturghie se cântă, în locul Axionului „Cuvine-se cu adevărat“, irmosul cântării a IX a Paștilor – „Îngerul a strigat“, cu stihira „Luminează-te, luminează-te…“, iar dupa Sfânta Împărtășanie, în loc de „Văzut-am lumina cea adevărată…“ și „Fie numele Domnului binecuvântat…“ se cântă Troparul Paștilor.

Duminicile dintre Sfintele Paști și Înălțarea Domnului, pe lângă aceea că vestesc Învierea lui Hristos, sunt consfințite și amintirii unor întâmplări și persoane deosebite, care sunt obiectul slujbelor dumnezeiești din această perioadă. De la sărbătoarea Înălțării Domnului la Cer și până la Cincizecime, Biserica ne pune în atenție cele în legătură cu praznicul Înălțarii. În tot acest răstimp nu se rostește rugăciunea „Împărate Ceresc“, care se va rosti doar la Pogorârea Sfântului Duh și de atunci în tot cursul anului bisericesc, la începutul tuturor slujbelor.

Cu prima Duminica după Pogorârea Sfântului Duh(23 iunie) – „A Tuturor Sfinților”(30 iunie), se încheie slujbele cuprinse în Penticostar și începe Octoihului.

Specificul Penticostarului
Dacă Triodului îi este specifică pocăința, efortul omului în căutarea lui Dumnezeu, Penticostarul încununează acest efort, prezentându-L pe Dumnezeu în ipostaza în care El se pleacă spre om pentru a-l face pe acesta părtaș darurilor Sale. Se observă o strânsă legătură Triod-Penticostar, care explică foarte bine faptul că cele două carți de cult au format mult timp, un singur corp.

În ultima duminică a Penticostarului, Biserica îi are în atentie pe toți sfinții din toate timpurile, mărturie a conlucrării omului cu darul pe care Dumnezeu i-l dă necontenit. Sfinții sunt o mărturie a unității, a bucuriei din Împărăția lui Dumnezeu deschisă prin Înviere.

Surse text:
– Penticostar – ”Adică Sfintele Slujbe de la Duminica Paștilor Pînă la Duminica Tuturor Sfinților”, București, 1973 (format .pdf) – ”stavropoleos.ro”
– Perioada penticostarului – ”basilica.ro”
– Penticostarul, perioada bucuriei duhovnicești – ”crestinortodox.ro”
– Perioada Penticostarului – ”basilica.ro”
– Penticostar – ”cartibisericesti.ro”
– Penticostarul și spiritualitatea ortodoxă – ”crestinortodox.ro”
– Semnificația duhovnicească a perioadei Penticostarului (I) – ”teologiearad.ro”
– Ce este Înjumătățirea Praznicului Învierii Domnului? – ”doxologia.ro”
– Triodul – urcuș duhovnicesc spre Învierea Domnului – ”stiridigitale.ro”
– ”Ceasurile Sfintelor Paști” din Săptămâna Luminată – rânduială și particularități – ”stiridigitale.ro”