Senatul României a adoptat, astăzi, proiectul legislativ care introduce noi obligații de transparență pentru organizațiile neguvernamentale(ONG), asociații și fundații, acestea urmând să declare anual toate veniturile și sursele de finanțare. Inițiativa merge acum la Camera Deputaților, for decizional.
Proiectul prevede ca ONG-urile să depună anual o declarație care să includă toate sursele de finanțare și sumele încasate, indiferent dacă provin din donații, sponsorizări, granturi sau alte forme de susținere financiară. Datele vor fi centralizate și publicate de autorități într-o secțiune specială dedicată transparenței financiare.
Susținătorii inițiativei consideră că măsura reprezintă un pas firesc într-un stat democratic și că cetățenii au dreptul să știe cine finanțează organizațiile care influențează dezbateri publice, inițiază acțiuni în instanță sau participă activ la campanii civice și sociale.
În timpul dezbaterilor din Senat, inițiatorii au argumentat că transparența este deja aplicată în numeroase domenii ale vieții publice și economice, iar organizațiile non-profit nu ar trebui să facă excepție. Potrivit acestora, publicarea surselor de finanțare poate contribui la creșterea încrederii publice și la eliminarea suspiciunilor privind influențe externe sau interese ascunse.
Tema a devenit sensibilă mai ales în contextul unor procese care au blocat sau întârziat proiecte energetice majore din România, inclusiv hidrocentrale și exploatări miniere. Susținătorii proiectului spun că publicul are dreptul să afle cine finanțează astfel de demersuri juridice cu impact economic și strategic.
De cealaltă parte, mai multe organizații civice și reprezentanți politici au criticat inițiativa, susținând că noile obligații ar putea descuraja donațiile și ar pune presiune administrativă suplimentară pe ONG-uri.
Totuși, susținătorii legii resping aceste argumente și afirmă că transparența financiară nu poate fi considerată un atac la adresa societății civile, ci o regulă de responsabilitate publică aplicată tuturor actorilor care influențează decizii, politici sau proiecte de interes național.
Potrivit proiectului adoptat de Senat, nedepunerea declarațiilor ar putea atrage suspendarea activității organizației, iar neconformarea pe termen lung poate duce la dizolvarea acesteia, prevederi care au generat cele mai multe controverse în dezbaterea publică.
Inițiativa urmează să intre în dezbaterea Camera Deputaților, care va avea votul final asupra proiectului de lege.
Accesează și:
– 28.02.2026: Cum ajung ONG-urile să blocheze proiectele hidroenergetice ale României și implicațiile pentru securitatea energetică – ”stiridigitale.ro”
Foto: ”magnific.com”
