În fiecare an, la 8 septembrie, la doar câteva zile după începutul anului bisericesc, Biserica Ortodoxă prăznuiește Nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, primul mare praznic din noul an liturgic și una dintre cele mai iubite sărbători închinate Maicii Domnului. Cunoscută în tradiția populară drept „Sfânta Maria Mică”, această zi așază înaintea credincioșilor începutul unei istorii care avea să schimbe pentru totdeauna lumea: venirea pe lume a Fecioarei Maria, cea prin care Dumnezeu avea să pregătească taina Întrupării Mântuitorului Iisus Hristos.
La 1 septembrie începe un nou an bisericesc, iar prima mare sărbătoare care îl luminează este Nașterea Maicii Domnului. Nu este întâmplător acest început: odată cu venirea pe lume a Fecioarei Maria se deschide, în taina iconomiei dumnezeiești, calea către Nașterea lui Hristos și către împlinirea planului de mântuire a neamului omenesc.
Nu este doar sărbătoarea unei nașteri minunate, ci și sărbătoarea nădejdii. Este ziua în care Biserica ne amintește că Dumnezeu lucrează chiar și atunci când omul nu mai vede nicio ieșire, că rugăciunea nu rămâne fără răspuns și că ceea ce pare imposibil înaintea oamenilor poate deveni posibil prin voia lui Dumnezeu.
Ioachim și Ana – credința care nu a încetat să spere
Potrivit Sfintei Tradiții, Maica Domnului s-a născut din drepții Ioachim și Ana, oameni credincioși, dar încercați de una dintre cele mai grele dureri ale vremii lor: lipsa copiilor.
Pentru societatea iudaică a acelor timpuri, nerodirea era privită cu suspiciune și adesea asociată cu o pedeapsă dumnezeiască. Ioachim și Ana au răbdat însă rușinea, întristarea și așteptarea fără să-și piardă credința.
S-au rugat. Au postit. Au nădăjduit.
Iar răspunsul lui Dumnezeu a venit la vremea rânduită.
Tradiția Bisericii păstrează vestea îngerului către Ana, prin care i se descoperă că va naște o fiică binecuvântată, al cărei nume va fi Maria.
Astfel, într-o familie care cunoscuse durerea așteptării, Dumnezeu a așezat începutul unei bucurii care avea să cuprindă întreaga lume.
Nașterea Maicii Domnului devine, prin urmare, o lecție despre răbdare și credință. Omul poate vedea un drum închis, în timp ce Dumnezeu pregătește deja o cale pe care el nu o poate încă înțelege.
Maica Domnului – începutul bucuriei mântuirii
Sfânta Scriptură nu oferă detalii despre nașterea Fecioarei Maria, însă viața ei este păstrată în memoria Bisericii prin Sfânta Tradiție și prin scrieri creștine vechi, între care se numără Protoevanghelia lui Iacov.
Pentru teologia ortodoxă, Maica Domnului ocupă un loc unic în istoria mântuirii.
Prin ea, Fiul lui Dumnezeu avea să Se întrupeze și să intre în istoria omenirii. Prin răspunsul ei smerit la chemarea lui Dumnezeu – „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” – Fecioara Maria devine părtașă în chip tainic la lucrarea mântuirii.
De aceea, praznicul Nașterii Maicii Domnului este așezat la începutul anului bisericesc, care începe la 1 septembrie.
Anul bisericesc începe cu Nașterea Maicii Domnului, iar acest praznic așază încă de la început înaintea noastră taina prin care Dumnezeu a pregătit venirea în lume a Fiului Său, Mântuitorul Iisus Hristos.
Nașterea ei vestește apropierea Întrupării, iar bucuria acestei zile este, în cele din urmă, bucuria întregii omeniri care Îl va primi pe Mântuitorul.
De ce este atât de importantă această sărbătoare?
Nașterea Maicii Domnului este una dintre marile sărbători ale Ortodoxiei și deschide ciclul praznicelor împărătești și al marilor sărbători ale anului bisericesc dedicate Maicii Domnului.
Biserica ne pune înainte, prin această zi, un adevăr simplu și profund: Dumnezeu nu uită rugăciunea omului care așteaptă cu credință.
Ioachim și Ana au așteptat ani de zile. Au trecut prin încercare și umilință. Și totuși, nu au încetat să se roage.
Pentru omul contemporan, obișnuit cu răspunsuri rapide și soluții imediate, povestea lor este cu atât mai importantă.
Există rugăciuni la care răspunsul nu vine imediat.
Există dorințe care trebuie așezate în mâna lui Dumnezeu.
Există încercări prin care omul nu înțelege de ce trece.
Dar credința ne învață să nu confundăm tăcerea lui Dumnezeu cu absența Lui.
Prorociile Vechiului Testament și chipul Fecioarei
În înțelegerea Bisericii, Maica Domnului este preînchipuită prin numeroase simboluri și imagini din Vechiul Testament.
Rugul care ardea fără să se mistuie, scara lui Iacov, chivotul Legii, toiagul lui Aaron care a odrăslit și poarta pecetluită văzută de prorocul Iezechiel sunt interpretate de tradiția patristică drept prefigurări ale tainei Fecioarei Maria.
Ea este numită „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii”, pentru că prin ea Dumnezeu-Cuvântul S-a făcut om.
Cinstirea Maicii Domnului nu o desparte pe aceasta de Hristos, ci conduce către Hristos. Întreaga ei viață este orientată spre Fiul său și spre împlinirea voii lui Dumnezeu.
Maica Domnului, nădejdea celor aflați în încercare
De-a lungul veacurilor, creștinii au alergat către Maica Domnului în clipe de boală, teamă, singurătate, pierdere sau necaz.
În evlavia și tradiția Bisericii Ortodoxe, Maica Domnului este cinstită ca Apărătoare, Acoperitoare, Grabnică Ajutătoare și Mijlocitoare înaintea Fiului ei și Dumnezeului nostru. Credincioșii aleargă la rugăciunea ei cu nădejde și cu inimă smerită, încredințându-i durerile, încercările și neputințele lor.
Cinstirea Maicii Domnului nu Îl desparte pe om de Hristos, ci îl îndreaptă către El. Ea este cea care L-a primit pe Fiul lui Dumnezeu în pântecele său, L-a născut și L-a însoțit cu dragoste și credință, rămânând pentru Biserică Maica lui Dumnezeu și Maica duhovnicească a celor care aleargă cu credință la mijlocirea ei.
De-a lungul veacurilor, creștinii au găsit în rugăciunea către Maica Domnului mângâiere pentru cei întristați, nădejde pentru cei încercați și întărire pentru cei slabi. Cu smerenie, ei îi cer să ducă rugăciunile lor înaintea Fiului ei, știind că mijlocirea ei este una dintre cele mai prețioase mângâieri pe care Biserica le-a așezat în inima vieții sale de rugăciune.
În fața unei lumi care pare adesea apăsată de neliniște, Maica Domnului rămâne pentru credincioși chipul blândeții, al curăției, al ascultării și al nădejdii.
8 septembrie – o zi în care să ne întoarcem spre rugăciune
Praznicul Nașterii Maicii Domnului poate fi, pentru fiecare dintre noi, un moment de întoarcere către Dumnezeu.
Să lăsăm pentru o clipă grijile, zgomotul și alergarea de zi cu zi și să ne întrebăm ce mai este viu în sufletul nostru.
Mai avem răbdare?
Mai știm să sperăm?
Mai știm să ne rugăm atunci când răspunsul întârzie?
Ioachim și Ana ne arată că nădejdea adevărată nu dispare atunci când trec anii. Iar Maica Domnului ne arată că smerenia și ascultarea pot transforma viața unui om într-o mărturie a lucrării lui Dumnezeu.
În această zi de mare praznic, fiecare rugăciune spusă cu inimă curată poate deveni un început.
Rugăciuni către Maica Domnului
Una dintre cele mai iubite rugăciuni ale Bisericii este „Cuvine-se cu adevărat”, prin care creștinii o cinstesc pe Născătoarea de Dumnezeu:
„Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.”
O altă rugăciune scurtă, rostită în clipele de teamă și încercare, spune:
„Sub milostivirea ta scăpăm, Născătoare de Dumnezeu, rugăciunile noastre nu le trece cu vederea în nevoie, ci din primejdie ne izbăvește pe noi, una curată, una binecuvântată!”
Iar imnul „Apărătoare Doamnă” este una dintre cele mai cunoscute rugăciuni prin care credincioșii cer ocrotirea Maicii Domnului:
„Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!”
„Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea”
Printre cele mai cunoscute rugăciuni către Maica Domnului se află și această rugăciune a celor care caută ajutor și mângâiere:
„Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mă ca pe un neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin.”
„Niciodată nu vom tăcea”
Un alt imn plin de nădejde spune:
„Niciodată nu vom tăcea, de Dumnezeu Născătoare, a vesti puterile tale, noi nevrednicii, că de nu ai fi stătut înainte rugându-te pentru noi, cine ne-ar fi mântuit dintru atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? De la tine, Stăpână, nu ne vom depărta, că pe robii tăi pururea îi mântuiești din toate nevoile.”
O rugăciune pentru ziua praznicului
În ziua Nașterii Maicii Domnului, putem aduce înaintea ei toate grijile noastre: familia, copiii, părinții, oamenii bolnavi, cei singuri, cei plecați departe, cei care trec prin pierderi și încercări.
Putem cere nu doar rezolvarea problemelor, ci și puterea de a le purta cu credință.
„Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, primește rugăciunile nevrednicilor robilor tăi și ne izbăvește pe noi dintru toată nevoia și necazul. Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, păzește-ne sub sfânt Acoperământul tău.
Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți scoate-ne din adâncul păcatului și luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii.
Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea Judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor.
Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”
„Bucură-te, Marie, Domnul este cu tine!”
În această zi, Biserica ne cheamă să privim dincolo de tradițiile populare și de obiceiurile care însoțesc sărbătoarea.
8 septembrie este, înainte de toate, o zi a credinței.
Este ziua unei mame care a primit un copil după ani de rugăciune. Este ziua unei Fecioare care avea să devină Maica lui Dumnezeu. Este ziua care vestește apropierea Nașterii lui Hristos și deschide anul bisericesc sub semnul nădejdii.
De aceea, în această zi, să nu uităm să ne rugăm. Pentru noi. Pentru cei dragi. Pentru cei care suferă. Pentru cei care și-au pierdut nădejdea. Pentru cei care nu mai au puterea să rostească nici măcar o rugăciune.
Și să spunem, cu smerenie:
„Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te! Ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre.”
Fie ca praznicul Nașterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu să aducă în casele noastre pace, în suflete credință, în inimă nădejde și în familie dragoste.
Iar atunci când viața ne va fi grea și nu vom mai vedea limpede drumul înainte, să ne amintim de Ioachim și Ana: rugăciunea răbdătoare nu este niciodată pierdută înaintea lui Dumnezeu.
Sub Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului, să pășim mai departe cu inimă smerită și cu încredințarea că, dincolo de încercările acestei vieți, Dumnezeu rămâne izvorul nădejdii și al mântuirii noastre.
La mulți ani tuturor celor care poartă numele Sfintei Maria și tuturor celor care își găsesc astăzi mângâierea și nădejdea în rugăciunea către Maica Domnului!
Maica Domnului să ne acopere, să ne păzească și să se roage pentru noi înaintea Fiului ei, Hristos Dumnezeul nostru. Amin.
Accesează și:
– Nașterea Maicii Domnului – ”doxologia.ro”
– Acatistul Nașterii Maicii Domnului – ”doxologia.ro”
– Acatistul Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți” – ”doxologia.ro”
– Rugăciune scurtă către Maica Domnului a Sfântului Serafim de Sarov – ”doxologia.ro”
