Troparul Sfântului Cuvios Siluan Athonitul
Propovăduitor al iubirii lui Hristos, lumii întregi ai fost dat, de trei ori fericite, între cuvântătorii de Dumnezeu cel prea duios, căci pe Cel smerit și blând ai văzut și inima Aceluia o ai cunoscut. Pentru aceasta, prin graiurile tale toți luminându-ne, proslăvim Duhul, Carele pe tine-au proslăvit.
Pe 24 septembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Cuvios Siluan Athonitul, unul dintre marii mărturisitori ai iubirii lui Dumnezeu, ai smereniei și ai rugăciunii pentru întreaga lume. La Schitul Darvari din București, unul dintre ocrotitorii așezământului monahal va fi cinstit printr-un program liturgic special, iar credincioșii se vor putea închina sfintelor sale moaște, păstrate aici de mai bine de 25 de ani.
Sărbătoarea Sfântului Siluan Athonitul este, pentru cei care îi cunosc viața și scrierile, mai mult decât pomenirea unui mare monah al Muntelui Athos. Este o chemare la întoarcerea inimii către Dumnezeu, la răbdare în vremea încercărilor și, mai ales, la redescoperirea nădejdii atunci când sufletul trece prin întuneric.
La Schitul Darvari, această zi de prăznuire capătă o însemnătate aparte. Aici se păstrează, de peste 25 de ani, un fragment din sfintele moaște ale Cuviosului Siluan, în Paraclisul Sfinților Tămăduitori. Alături de acestea se află și fragmente din moaștele Sfântului Nichifor Leprosul și ale Sfintei Matrona.
Program liturgic la Schitul Darvari, de sărbătoarea Sfântului Siluan
Credincioșii sunt așteptați să participe la sfintele slujbe dedicate ocrotitorului Schitului Darvari.
Programul începe în ajunul sărbătorii, miercuri, 23 septembrie, prin săvârșirea Vecerniei, de la orele 17:00.
Joi, 24 septembrie, ziua de prăznuire a Sfântului Cuvios Siluan Athonitul, va fi săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, începând cu ora 09:00.
Seara, programul liturgic se va încheia prin Taina Sfântului Maslu.
Un sfânt care a cunoscut și lumina, și adâncul suferinței
Sfântul Siluan Athonitul s-a născut în anul 1866, într-o familie de țărani ruși, primind la botez numele de Simeon. Încă din tinerețe a simțit chemarea către viața monahală, iar după împlinirea stagiului militar a plecat spre Sfântul Munte Athos.
La vârsta de 26 de ani a intrat în Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”, cunoscută și sub numele de Russikon. Acolo avea să descopere atât bucuria harului, cât și adâncimea luptei duhovnicești.
După o perioadă în care a cunoscut în chip puternic lucrarea harului și chiar o arătare a lui Hristos, Cuviosul Siluan a trecut printr-o lungă perioadă de părăsire duhovnicească, ispite și durere lăuntrică.
Ani de zile s-a rugat cu stăruință, fără ca sufletul să mai simtă aceeași mângâiere pe care o cunoscuse la începutul vieții sale monahale.
Și tocmai în această noapte a sufletului avea să primească unul dintre cele mai profunde cuvinte ale tradiției duhovnicești ortodoxe:
„Ține mintea ta în iad și nu deznădăjdui.”
Nu este un cuvânt al deznădejdii, ci tocmai contrariul ei. Este chemarea de a privi cu smerenie adevărul despre propria neputință, fără a pierde însă nădejdea în iubirea și mila lui Dumnezeu.
„Nu ești singur în suferință”
Într-o predică susținută de Părintele Arseniede, starețul Schitului Darvari, acesta a vorbit despre această experiență cutremurătoare a Sfântului Siluan și despre felul în care ea poate deveni mângâiere pentru omul contemporan.
Părintele stareț a insistat asupra faptului că viața Sfântului Siluan nu a fost o existență lipsită de încercări după momentul întâlnirii cu Dumnezeu. Dimpotrivă, sfântul a continuat să treacă prin lupte, însă a învățat să nu-și mai poarte singur durerea.
„Împarte durerea cu Mine, nu ești singur!” – aceasta este, în tâlcuirea Părintelui Arsenie, una dintre cheile prin care poate fi înțeles mesajul cuvântului primit de Sfântul Siluan.
De multe ori, omul suferind nu este zdrobit doar de încercare, ci și de sentimentul că este singur în fața ei. Experiența Sfântului Siluan arată însă că adevărata biruință nu înseamnă întotdeauna dispariția imediată a durerii, ci dobândirea puterii de a o trăi împreună cu Dumnezeu.
Părintele Arsenie spunea despre această perioadă a vieții Cuviosului:
„Viața lui Siluan n-a devenit o viață cu miere, de miere și lapte. Sfântul Siluan zicea, Dumnezeu îți dă unul, două, maximum trei cuburi de zahăr în timpul vieții, atât. Viața lui Siluan nu aș zice că s-a îmbunătățit așa ca să zâmbească necontrolat, dar își trăia durerea împreună cu Dumnezeu și a devenit făcător de minuni.”
Este poate una dintre cele mai importante lecții ale Sfântului Siluan: Dumnezeu nu promite omului o viață fără încercări, ci îi oferă harul de a nu fi singur în mijlocul lor.
„Iubirea e cunoscută prin Duhul Sfânt”
Pentru Sfaântul Siluan, Dumnezeu nu este o idee abstractă și nici o simplă noțiune teologică. Este Cel pe Care sufletul Îl caută, Îl iubește și spre Care tânjește neîncetat.
Sfântul mărturisește:
„Iubirea e cunoscută prin Duhul Sfânt. Iar pe Duhul Sfânt sufletul îl recunoaște prin pace și dulceață.”
În această perspectivă, pacea adevărată nu vine din absența problemelor, ci din prezența lui Dumnezeu în mijlocul lor.
Iar pentru a primi această cunoaștere, Sfântul Siluan vorbește despre smerenie, înfrânare și ascultare:
„Pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu trebuie să ai duh smerit, să fii înfrânat și ascultător, și pentru aceste fapte bune Domnul ne dă să-L cunoaștem.”
„Harul Duhului Sfânt e atât de dulce”
Cuvintele Cuviosului Siluan despre harul lui Dumnezeu au o frumusețe aparte. Ele nu descriu doar o doctrină, ci experiența unui om care a cunoscut și pierderea mângâierii, și întoarcerea harului.
„Harul Duhului Sfânt e atât de dulce și mila Domnului e atât de mare, că e cu neputință să fie descrise, dar sufletul e atras nesăturat spre El, căci este aprins de iubirea Domnului, cu totul înghițit de Dumnezeu și are în El mare odihnă, și atunci uită cu desăvârșire lumea.”
Această „odihnă” despre care vorbește sfântul nu este o comoditate sufletească. Este odihna omului care și-a găsit adevărata țintă.
De aceea, Sf. Siluan poate spune atât de simplu și atât de puternic:
„Domnul e atât de drag și vrednic de iubit, încât din pricina iubirii Lui sufletul nu-și mai poate aduce aminte de altcineva.”
Când harul se retrage: lecția smereniei
Sfântul Siluan a cunoscut însă și reversul acestei stări. El știa cât de dureros poate fi momentul în care omul nu mai simte aceeași apropiere de Dumnezeu.
Pentru el, una dintre cauzele pierderii harului era mândria. De aici și lupta permanentă pentru smerenie.
”Pentru mândrie harul se pierde, și atunci suspin cum suspina Adam după raiul cel pierdut și zic: «Unde ești Tu, Lumina mea? Unde ești Tu, bucuria mea?”
În această experiență se află și una dintre cele mai profunde lecții ale Cuviosului: omul nu trebuie să confunde absența unei mângâieri simțite cu absența lui Dumnezeu.
Credința începe, uneori, tocmai acolo unde încetează simțirea.
„O, smerenia lui Hristos!”
În scrierile sale, Sfântul Siluan revine mereu la smerenia lui Hristos.
„O, smerenia lui Hristos! Ea dă sufletului o bucurie de nedescris în Dumnezeu și din iubirea lui Dumnezeu sufletul uită și pământ, și cer, și toată dorința lui se avântă spre Dumnezeu.”
Această smerenie nu este umilire, slăbiciune sau dispreț de sine. Este deschiderea inimii către Dumnezeu și recunoașterea faptului că tot ceea ce avem cu adevărat bun este dar.
De aceea, Sfântul Siluan se roagă:
„Doamne, dă-mi să-mi văd fărădelegile mele și să plâng totdeauna înaintea Ta, pentru că Tu iubești sufletele smerite și le dai harul Sfântului Duh!”
Un dor care nu se stinge
Iubirea lui Dumnezeu, în înțelegerea Sfântului Siluan, nu îl face pe om să se desprindă de ceilalți, ci îl învață să-i cuprindă pe toți în rugăciune.
El vorbește despre sufletul care este rănit de iubirea dumnezeiască și care nu mai poate rămâne indiferent:
„Tu ai rănit sufletul meu cu iubirea Ta și el însetează după Tine, atunci și fără sfârșit tânjește și nesăturat năzuiește el spre Tine ziua și noaptea și nu mai vrea să vadă lumea aceasta, deși o iubesc, pentru că mai presus decât toate îl iubesc pe Ziditorul.”
Este imaginea unui dor care nu se consumă, ci crește.
Sfântul folosește și o comparație simplă, aproape gospodărească, pentru a explica această lucrare:
„Cu cât pui mai multe lemne pe foc, cu atât mai multă dogoare dă; așa și cu Dumnezeu: cu cât te gândești mai mult la El, cu atât mai mare se face dogoarea iubirii și râvnei pentru El.”
„Nu știu ce ne făceam fără Siluan”
În cuvântul rostit la Schitul Darvari, Părintele Arsenie a insistat și asupra darului pe care îl reprezintă pentru Biserică scrierile Cuviosului Siluan.
Despre jurnalul sfântului, Părintele stareț a spus:
„Citești și nu are cum să nu te schimbe. E ca la parfumerie. Nu cumperi nimic, dar când ieși de acolo, miroși frumos.”
Imaginea este simplă, dar sugestivă. Lectura Sfântului Siluan nu este destinată doar acumulării de informații religioase. Ea îl pune pe cititor în fața unei experiențe duhovnicești care îl poate determina să se privească altfel pe sine, să-și vadă neputințele și să redescopere nădejdea.
La finalul cuvântului său, Părintele Arsenie a rostit o mărturisire care spune mult despre locul pe care Sfântul Siluan îl poate ocupa în sufletul unui creștin:
„Dumnezeu să vă binecuvânteze și să ne vedem. Nu știu ce ne făceam fără Siluan.”
Rugăciune pentru întreaga lume
Poate cea mai frumoasă mărturie a maturizării duhovnicești a Sfântului Siluan este faptul că rugăciunea sa nu s-a oprit la propria suferință.
Cu timpul, inima lui s-a lărgit până la cuprinderea întregii omeniri.
„Doamne, dă tuturor noroadelor Tale să înțeleagă iubirea Ta și dulceața Duhului Sfânt, ca oamenii să uite durerea pământului și să lase tot răul, să se alipească de Tine prin iubire și să trăiască în pace, făcând voia Ta spre slava Ta.”
Această rugăciune pentru toți oamenii este una dintre cele mai luminoase moșteniri ale Sfântului Siluan.
El nu a căutat doar mântuirea sa. Cu cât s-a apropiat mai mult de Dumnezeu, cu atât mai mult a început să-i poarte în inimă pe ceilalți.
Iubirea adevărată nu închide omul în sine. Îl deschide către întreaga creație.
„Fericit sufletul care a cunoscut pe Făcătorul lui”
Sfântul Siluan a trecut la Domnul în noaptea de 24 septembrie 1938, la Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” din Muntele Athos, după o scurtă suferință. Viața sa pământească s-a încheiat în rugăciune, după ani de nevoință, ascultare și slujire.
A fost canonizat de Patriarhia Ecumenică în anul 1987, iar Biserica îl prăznuiește în fiecare an la 24 septembrie.
Cuvintele sale au rămas însă vii, pentru că ating o rană pe care omul de astăzi o cunoaște prea bine: singurătatea, frica, deznădejdea și căutarea unui sens.
Răspunsul Sfântului Siluan nu este unul complicat. Este întoarcerea către Hristos, smerenia și iubirea.
„Fericit sufletul care a cunoscut pe Făcătorul lui și s-a îndrăgostit de El, căci s-a odihnit întru El cu odihnă desăvârșită.”
Zile de rugăciune la Schitul Darvari
Sărbătoarea de la Schitul Darvari este astfel un prilej de rugăciune, de închinare la sfintele moaște și de întâlnire cu una dintre cele mai puternice mărturii duhovnicești ale secolului XX.
Într-o lume în care omul caută adesea pacea în lucrurile din afară, Sfântul Siluan îl întoarce către inimă și către Dumnezeu.
Într-o lume în care suferința poate naște deznădejde, el lasă Bisericii un cuvânt care continuă să răsune peste generații:
„Ține mintea ta în iad și nu deznădăjdui.”
Iar atunci când omul nu mai găsește putere în sine, poate începe, asemenea Sfântului Siluan, să descopere că adevărata putere nu este în lipsa încercării, ci în iubirea lui Dumnezeu care nu-l părăsește.
Schitul Darvari – loc de rugăciune și de închinare în inima Bucureștiului
În inima Bucureștiului, Schitul Darvari rămâne unul dintre acele locuri în care zgomotul orașului pare să se stingă pentru câteva clipe, iar omul este chemat să se oprească, să se roage și să-și așeze sufletul înaintea lui Dumnezeu.
Așezământul monahal este cu atât mai drag credincioșilor cu cât păstrează, spre cinstire și închinare, sfinte odoare și icoane înaintea cărora generații de oameni au venit cu nădejde, cu rugăciuni și cu dureri.
Printre acestea se află fragmente din moaștele Sfântului Siluan Athonitul, ale Sfântului Nichifor cel Lepros și ale Sfintei Matrona, precum și Icoana Maicii Domnului „Aflarea celor pierduți” așezate în Paraclisul Sfinților Tămăduitori. Sfintele moaște păstrate aici fac din Schitul Darvari un loc de mângâiere și nădejde, în care cei apăsați de încercări vin să-și așeze durerile înaintea lui Dumnezeu. Cu inimile pline de credință, credincioșii cer mijlocirea sfinților, nădăjduind în pacea sufletească, în întărire și în ajutorul pe care numai Dumnezeu îl poate dărui.
În biserică este cinstită, de asemenea, Icoana Maicii Domnului Prodromița, una dintre cele mai iubite icoane ale Maicii Domnului în tradiția ortodoxă românească.
Schitul Darvari este mai mult decât un loc în care credincioșii vin să participe la sfintele slujbe. Este un loc al întâlnirii în rugăciune cu Dumnezeu, cu Maica Domnului și cu sfinții, un loc în care sufletul își poate așeza înaintea Domnului toate poverile sale – dureri și neliniști, întrebări, neajunsuri și neputințe –, dar și toate bucuriile și mulțumirile sale. Aici, omul învață să-I încredințeze lui Dumnezeu atât ceea ce îl apasă, cât și ceea ce îl bucură, mulțumind pentru fiecare dar și pentru fiecare zi și aducând slavă Celui Care, în nemărginita Sa iubire și milostivire, nu încetează să ne poarte de grijă.
Poate tocmai de aceea, într-un oraș care aleargă necontenit, Schitul Darvari păstrează taina unei opriri și a unei liniști binecuvântate. Aici, omul este chemat să lase pentru câteva clipe zgomotul și graba lumii, să-și liniștească inima și să privească spre cele dinlăuntru, redescoperind în rugăciune pacea, recunoștința și bucuria de a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru toate.
Iar în zilele în care este prăznuit Sfântul Siluan Athonitul, acest loc capătă o frumusețe aparte. Cuvintele Cuviosului despre smerenie, suferință, iubire și nădejde se întâlnesc cu rugăciunea celor care vin să se închine la sfintele sale moaște.
Pentru omul care intră cu inima apăsată, poate că acesta este unul dintre cele mai puternice mesaje ale Schitului Darvari: nu trebuie să porți singur ceea ce te doare.
Înaintea lui Dumnezeu, prin rugăciunile Maicii Domnului și ale sfinților, și cea mai grea povară poate deveni începutul unei întoarceri către lumină.
Iar glasul Sfântului Siluan rămâne, peste timp, un răspuns pentru sufletul încercat:
„Ține mintea ta în iad și nu deznădăjdui.”
Pentru rugăciunile Sfântului Cuvios Siluan Athonitul, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi! Amin.
Accesează și:
– Acatistul Sfântului Siluan Athonitul – ”doxologia.ro”
– 26.05.2026: Unde înflorește liniștea — clipe de har la Schitul Darvari – ”stiridigitale.ro”
– 02.05.2026: Icoana Maicii Domnului „Aflarea celor pierduți” – chemare la întoarcerea la Dumnezeu – ”stiridigitale.ro”
– 01.05.2026: „Toți, toți să veniți la mine și să-mi povestiți necazurile voastre” – Sfânta Matrona din Moscova, izvor de mângâiere și nădejde – ”stiridigitale.ro”
– 19.04.2026: Un an de har la Schitul Darvari: binecuvântarea tainică a Sfintei Matrona în inima Capitalei – ”stiridigitale.ro”
– 01.03.2026: Sfântul Maslu la Schitul Darvari – tăcere, har și buna mireasmă a rugăciunii – ”stiridigitale.ro”
– 01.02.2026: ”Doamne, ispășire, fă-mi-Te mie, păcătosului” – Predica părintelui stareț Arsenie la Schitul Dârvari – ”stiridigitale.ro”
– 02.01.2026: Sf. Cuv. Nichifor cel Lepros, cinstit la Schitul Darvari și Parohia „Sfântul Ilie” – Ghencea – ”stiridigitale.ro”
– 22.12.2025: ”Te iubesc” – iubirea lui Dumnezeu care poate fi trăită ca lumină sau ca foc, predica Pr. Arsenie la Schitul Darvari – ”stiridigitale.ro”
– 24.09.2025: Iubirea care transformă sufletul – cuvintele vii ale Sfântului Siluan Athonitul – ”stiridigitale.ro”
– 15.09.2025: Lacrimile lui Adam: Căderea, Pocăința și Mântuirea în Viziunea Sf. Siluan Athonitul – ”stiridigitale.ro”
– 01.09.2025: ”Smerenia face diferența”: Predica Pr. Arsenie Irimiea la Schitul Darvari, în ajunul Anului Nou Bisericesc – ”stiridigitale.ro”
– 07.08.2025: Schitul Darvari: Priveghere între Taină și Lumină în ajunul Adormirii Maicii Domnului – ”stiridigitale.ro”
– 23.07.2025: Starețul Schitului Darvari, Protos. Arsenie Irimiea: ”Hristos nu are alt loc de odihnă decât inima ta” – ”stiridigitale.ro”
– 23.04.2025: Schitul Darvari a primit un fragment din Moaștele Sfintei Matrona – ”stiridigitale.ro”
– Schitul Darvari – pagina web oficială
