Ministerul de resort a publicat ”Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050”, versiunea actualizată rezultată în urma procesului de consultare publică.
”Strategia Energetică are șase obiective generale care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2025-2035 și orizontul de timp al anului 2050, și anume:
– securitate energetică;
– energie cu emisii scăzute de carbon;
– eficiență energetică;
– asigurarea accesului fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei;
– piețe de energie eficiente;
– cdi, digitalizare și securitate cibernetică.
Versiunea publicată a Strategiei prevede, printre altele, instalarea, mai repede, a unei capacități mai mari de stocare a energiei electrice.
“Obiectivul este de a avea o capacitate totală instalată de stocare a energiei electrice de cel puțin 2.000 MW până în 2030. Obiectivul va fi atins prin instalarea de sisteme de stocare a energiei electrice cu baterii și prin dezvoltarea de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj (de exemplu: hidrocentrale de pe râul Olt de la Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni). Centrale de acumulare prin pompaj vor contribui la înlocuirea capacităților poluante și flexibilizarea sectorului energetic. ”, se arată în ultima formă a strategiei.
”Mai mult, Strategia Energetică promovează adoptarea de soluții inovative precum:
– Hibridizarea capacităților existente de producere a energiei electrice din surse regenerabile, prin implementarea de sisteme de stocare pe bază de baterii în cadrul parcurilor de producție a energiei din surse regenerabile deja existente. Aceasta va spori capacitatea de stocare și va crește stabilitatea și fiabilitatea rețelei electrice.
– Dezvoltarea operatorilor independenți de stocare a energiei, care să fie conectați direct la rețea. Acești operatori vor furniza servicii esențiale de sistem auxiliar și energie de echilibrare, iar în viitor vor putea oferi servicii de flexibilitate descentralizată.
– Sisteme de stocare „în spatele contorului” (Behind-the-Meter): promovarea instalării de sisteme de stocare a energiei la nivelul locuințelor și clădirilor comerciale ale utilizatorilor finali. Aceste sisteme vor optimiza profilul de consum al utilizatorilor și vor contribui la reducerea costurilor facturilor de energie, prin utilizarea eficientă a energiei stocate în perioadele de vârf de consum și de preț”.
Cu privire la CDI, DIGITALIZARE ȘI SECURITATE CIBERNETICĂ, cităm în continuare:
”Digitalizarea aduce eficiență operațională, transparență și capacitate sporită de monitorizare și control. Datele colectate de la diferitele echipamente și senzori sunt centralizate și prelucrate digital, permițând operatorilor să ia decizii informate și să optimizeze operațiunile în timp real.
Totodată, utilizarea algoritmilor de învățare automată permit identificarea de modele și
tendințe în datele colectate, facilitând anticiparea nevoilor de consum și optimizând distribuția energiei.
Prin digitalizarea rețelelor de energie, se deschid noi oportunități pentru inovare și îmbunătățire continuă, contribuind la crearea unui sistem energetic mai rezistent, mai eficient și mai sustenabil.
IMPLEMENTAREA CONTOARELOR INTELIGENTE
Implementarea contoarelor inteligente pe scară largă este esențială pentru monitorizarea și gestionarea eficientă a consumului de energie. Aceste dispozitive permit colectarea datelor de consum în timp real și oferă consumatorilor posibilitatea de a urmări și optimiza propriul consum energetic. Această tehnologie facilitează, de asemenea, facturarea precisă și personalizată, îmbunătățind interacțiunea dintre furnizori și consumatori.
Instalarea de contoare inteligente este necesară nu doar la nivelul rețelelor de transport și
distribuție de energie electrică, cât și la cele de gaze naturale.
ASIGURAREA SECURITĂȚII CIBERNETICE
Măsurile de securitate cibernetică sunt o primă prioritate, în contextul extinderii digitalizării rețelelor energetice. Protejarea infrastructurii critice și a datelor sensibile implică întărirea barierelor de securitate și implementarea protocoalelor avansate de protecție împotriva atacurilor cibernetice.
În conformitate cu obiectivele stabilite prin Strategia europeană „Deceniul Digital”, o țintă
strategică la nivel european este implementarea a 10.000 de noduri marginale (Edge Nodes) neutre din punct de vedere climatic, acestea asigurând accesul la serviciile de date cu latență scăzută. Astfel, dezvoltarea și implementarea de Edge Nodes este o necesitate.
De asemenea, în cadrul Cloud-ului Privat Guvernamental (CPG) vor fi migrate rețelele și
sistemele informatice ale companiilor din sistemul energetic național, iar prin Programul
Național de Interconectare (PNI) acestea se vor interconecta între ele. Pentru a asigura o
migrare și interconectare eficientă și sigură, este necesar realizarea unei evaluări inițiale pentru a identifica și mapa rețelele și sistemele informatice existente.
Astfel, PNI reprezintă cheia în procesul de interconcetare a rețelelor și sistemlor informatice în cadrul platformei de cloud guvernamental, asigurânt, totodată, o colaborare eficientă și securizată între companiile din sectorul energetic. PNI va funcționa în conformitate cu cerințele tehnice și operaționale prevăzute în legislația actuală, asigurând astfel o tranziție fără probleme către cloud-ul guvernamental.
Documentul integral ”Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050” poate fi accesat aici.
Foto: ”freepik.com”
Accesează și:
– Cum arată Strategia Energetică a României 2025-2035. Burduja vrea prețuri reduse pentru consumatorii casnici – ”wall-street.ro”
– Mai mult și mai repede: ținta pentru instalații de stocare a energiei electrice e mult mai ambițioasă în ultima formă a strategiei energetice a României. Cifrele – ”economica.net”
– România va deveni complet independentă de importurile de gaze începând cu 2027 – Obiectiv în strategia energetică – ”hotnews.ro”
