Generalul Mihai Caraman, care împlinise 95 de ani pe 11 noiembrie anul trecut, s-a stins din viață, informează ”evz.ro” .
A fost cel mai mare spion român, menţionat de istorici între primii pe plan mondial, a constituit şi condus cea mai spectaculoasă reţea împotriva NATO, la Paris, sub acoperirea Ambasadei României. Un caz de manual pentru serviciile de informații, o situaţie-unicat ca un ofiţer să desfăşoare o muncă de recrutare precisă şi eficientă iar activitatea, care a dăinuit mai mult de un deceniu, să se încheie doar din cauza defectorilor şi nu a depistării reţelei de către cei prejudiciaţi de secrete, scrie ”evz.ro” .
Mihai Caraman s-a născut la 11 noiembrie 1928 în Comuna Oancea din județul Galați.
Între 1958 și 1969, Caraman, un veteran al activității de informații din România, care a activat în serviciile secrete românești începând din anul 1950 , a reușit să construiască o rețea informativă care a aflat secretele NATO care în acea vreme avea sediul la Paris.
Mihai Caraman repartizat în Parisul anilor ’50
Fostul ofițer al serviciilor de informații românești a acționat sub acoperirea de consilier economic la Ambasada României din Paris. Mihai Caraman și-a început activitatea oficială, la Agenția Economică a României din Paris, pe 11 octombrie 1958. Oficial ocupa funcția de prim-secretar în cadrul agenției. Neoficial, era locţiitorul rezidenței de spionaj a României în Franţa, condusă de Eugen Szabo.
Primele misiuni au constat în supravegherea a două personalități ale exilului românesc în Franța. Este vorba despre omul de știință Henri Coandă şi ziaristul Pamfil Șeicaru. Obiectivul său era, însă penetrarea NATO. La vremea respectivă, Alianța avea sediul în Franța.
În primăvara anului 1959, Mihai Caraman a pus bazele rețelei care avea să-l fac celebru în lumea spionilor. Acesta i-a racolat pe Robert van de Wielhe(primul informator din cadrul NATO), Francis Andrè Roussilhe, Nahit Imre, Arlette Cotton de Bennetot, Pierre Rocheron, Antoinette Durieu, Klaus Edelmann, Sylvette Borel, Gèrard Gautherin.
Mihai Caraman a cules secretele NATO 11 ani
Ușor, ușor, spionul român și-a extins rețeala de spionaj, pătrunzând din ce în ce mai adânc în interiorul NATO. Pe parcursul a mai bine de un deceniu, Mihai Caraman a cules informații, a obținut documente, note și rapoarte de interes politic pentru blocul comunist. Spionul român a reușit să obțină planurile militare ale alianței pe termen lung, dar și documente despre infrastructură, achizițiile de armament și alte materiale importante.
În paralel, spionul comunist și-a desfășurat și activitatea oficială care îi asigura acoperirea, în cadrul Agenției Economice. Se spune că a contribuit la dezvoltarea relațiilor comerciale dintre România Socialistă și Franța. În 1964 a fost implicat în organizarea vizitei oficiale a premierului comunist Ion Gheorghe Maurer în Franța, un eveniment în premieră.
De asemenea, se spune că a contribuit la negocierile pentru înființarea Uzinei de Automobile Pitești, colaborare cu Renault. El a fost implicat în vizita din România a președintelui Charles de Gaulle.
Deconspirarea ”rețelelei Caraman”
În 1968, o parte dintre agenții de spionul român au fost deconspirați. Astfel a fost dezvăluită operațiunea de spionaj pusă la cale de Mihai Caraman în inima NATO. Ofițerul român a fost retras în țară, unde a ocupat diferite funcții de comandă.
Supravegheat la ordinul lui Ceaușescu, spionul Mihai Caraman a fost menținut în activitate încă o perioadă, iar în 1979 a fost trecut în rezervă.
Mihai Caraman reactivat după 1990
În 8 ianuarie 1990 generalul Mihai Caraman a fost reactivat, de noua putere de la București. El a fost numit în funcția de adjunct al ministrului Apărării Naționale și comandant al Centrului de Informații Externe, care ulterior a fost transformat în Serviciul de Informații Externe.
La 22 aprilie 1992 a fost nevoit să se pensioneze, la presiunile oficialilor occidentali.
În anul 1992, Manfred Wörner, secretarul general al NATO, declara că nu va vizita Bucureștiul cât timp Caraman va conduce SIE. În opinia sa, o persoană care a spionat Alianța nu putea ocupa funcția de șef al unui serviciu de spionaj într-o țară candidată la această organizație. Drept urmare, președintele de la acea vreme a aprobat cererea de pensionare formulată de Mihai Caraman, după ce l-a avansat la gradul de general-colonel.
Până la deschiderea arhivelor care vor dezvălui amploarea operațiunilor sale și „contribuția la menținerea păcii”, rămâne un spion. Un spion al României comuniste, cu luminile și umbrele care l-au înconjurat.
Citește art. integral pe ”evz.ro” .
