România reia oficial exploatarea de grafit din zăcământul de la Baia de Fier, județul Gorj, printr-o hotărâre recentă a Guvernului care asigură prelungirea licenței de concesiune pentru perimetrul Ungurelașu–Polovragi. Decizia marchează revenirea unei resurse critice în circuitul economic național, cu un potențial major de a repoziționa România în lanțul european al materiilor prime strategice.
Zăcământul, exploatat intens în anii 2000, avea la acel moment o capacitate de producție de aproximativ 40.000 de tone anual. Spre comparație, liderul actual din Europa în această industrie, Norvegia, produce în prezent circa 10.000 de tone pe an. Reluarea activității în România nu doar că promite o redresare regională în plan economic, dar poate oferi și Uniunii Europene o alternativă viabilă la dependența de importuri, în special din China, care domină astăzi extracția și procesarea grafitului la nivel mondial.
Grafitul este o formă cristalină naturală de carbon, cu o structură în care atomii sunt organizați în straturi paralele. Aceste straturi conferă materialului o serie de proprietăți fizice remarcabile: conductivitate electrică și termică ridicată, rezistență la temperaturi extreme, stabilitate chimică și capacitate de lubrifiere naturală. Aceste caracteristici fac din grafit un material esențial în numeroase aplicații industriale și tehnologice.
În economia modernă, grafitul este folosit în fabricarea bateriilor litiu-ion, componente indispensabile pentru dispozitivele electronice, vehiculele electrice și sistemele de stocare a energiei regenerabile. Aproximativ 95% din masa anodului unei baterii litiu-ion este formată din grafit. De asemenea, este utilizat în industria aerospațială, auto, nucleară și în microelectronică, inclusiv la producția de senzori, ecrane tactile sau circuite integrate. Prin exfolierea grafitului se obține grafenul – un material cu grosimea unui atom, recunoscut pentru proprietățile sale electrice și mecanice excepționale, considerat revoluționar în domenii precum nanotehnologia, energia verde și construcțiile avansate.
Pe lângă aceste aplicații moderne, grafitul continuă să fie folosit în industriile tradiționale, cum ar fi producerea electrozilor industriali, lubrifianților solizi, materialelor refractare pentru cuptoare sau în minele de creion.
Importanța sa economică este accentuată de faptul că grafitul a fost inclus pe lista materiilor prime critice de către Comisia Europeană, alături de alte materiale strategice precum litiul, cobaltul și nichelul. Acestea sunt esențiale pentru implementarea tranziției energetice și digitale la nivel european. Într-un context global dominat de tensiuni comerciale și riscuri geopolitice, capacitatea României de a furniza o resursă atât de căutată oferă un avantaj strategic substanțial.
Grafitul românesc de la Baia de Fier are o puritate remarcabilă, de până la 98%, ceea ce îl plasează printre cele mai valoroase tipuri de grafit natural disponibile pe piață. Această calitate îl face potrivit pentru aplicații avansate, unde este necesară o performanță ridicată fără procese suplimentare de purificare.
Reluarea exploatării grafitului vine la pachet cu o serie de beneficii pentru economia locală și națională: crearea de locuri de muncă în județul Gorj, atragerea de investiții în infrastructura minieră și industrială, precum și consolidarea lanțurilor de aprovizionare europene cu materii prime critice. Proiectul prevede inițial o exploatare de 15.000 de tone anual, cu posibilitatea de extindere în funcție de evoluția cererii și a capacităților de procesare.
Prin această decizie, România își valorifică un avantaj natural semnificativ și se aliniază strategiilor europene privind securitatea materiilor prime și tranziția către industrii curate, electrificate și digitalizate. Într-o lume în care accesul la resurse esențiale devine o miză geopolitică majoră, grafitul de la Baia de Fier oferă o oportunitate concretă pentru dezvoltare economică, inovație tehnologică și repoziționare strategică pe harta Europei.
Accesează și:
– 08.08.2025: România redeschide o mină de grafit. ”Mândrie pentru români!” VIDEO – ”profit.ro”
Foto: ”freepik.com”
