În spațiul public reapar periodic informații și dezbateri privind ”o posibilă reintroducere a serviciului militar obligatoriu în România”. Aceste discuții pornesc de la o confuzie frecventă: aceea că serviciul militar obligatoriu ar fi fost desființat odată cu profesionalizarea Armatei României.
În realitate, legislația românească stabilește altceva. Legea nr. 395/2005 nu a abrogat serviciul militar obligatoriu, ci a suspendat executarea acestuia pe timp de pace, începând cu 1 ianuarie 2007. Diferența dintre suspendare și abrogare este una esențială din punct de vedere juridic și explică de ce anumite obligații privind recrutarea și evidența militară continuă să existe și în prezent.
În fiecare an, numeroși tineri care au împlinit vârsta de 18 ani sunt chemați la centrele militare pentru luarea în evidență militară. Convocările generează adesea nelămuriri, mai ales în contextul conflictului de la granița României, fiind interpretate în mod eronat drept un semnal al revenirii serviciului militar obligatoriu. În realitate, aceste proceduri reprezintă aplicarea unor dispoziții legale aflate în vigoare de aproape două decenii și nu au legătură cu o mobilizare sau cu reintroducerea stagiului militar.
Serviciul militar este suspendat pe timp de pace
Prin Legea nr. 395/2005, România a renunțat la efectuarea serviciului militar obligatoriu în timp de pace și a trecut la un sistem bazat pe voluntariat. În prezent, cetățenii români, bărbați și femei, care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot efectua serviciul militar numai pe bază de voluntariat.
Suspendarea executării serviciului militar nu echivalează însă cu eliminarea instituției din legislație. Din punct de vedere juridic, o normă suspendată continuă să existe și poate redeveni aplicabilă în situațiile expres prevăzute de lege, spre deosebire de o normă abrogată, care încetează să mai producă efecte juridice.
Din acest motiv, afirmația potrivit căreia serviciul militar obligatoriu a fost desființat este inexactă. Formula corectă este aceea că executarea serviciului militar obligatoriu este suspendată pe timp de pace.
Recrutarea și evidența militară rămân obligații prevăzute de lege
Suspendarea serviciului militar obligatoriu nu a eliminat obligațiile privind recrutarea și evidența militară.
Potrivit Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cetățenii români de sex masculin au obligația ca, în termen de șase luni de la împlinirea vârstei de 18 ani, să se prezinte la centrul militar pentru luarea în evidență militară, consemnarea opțiunilor privind îndeplinirea obligațiilor militare în situațiile prevăzute de lege și eliberarea adeverinței de recrutare.
Acesta este motivul pentru care centrele militare transmit anual ordine de chemare către tinerii care au împlinit vârsta majoratului. Procedura are caracter administrativ și urmărește actualizarea evidențelor militare ale statului, fără a presupune efectuarea serviciului militar.
Luarea în evidență militară nu echivalează cu încorporarea
Una dintre cele mai răspândite confuzii este asocierea ordinului de chemare la centrul militar cu încorporarea.
În realitate, luarea în evidență militară reprezintă o procedură administrativă prin care sunt actualizate datele persoanelor care, în condițiile prevăzute de lege, pot avea obligații militare. Persoanele chemate pentru această formalitate nu sunt repartizate la unități militare, nu încep pregătirea militară și nu efectuează serviciul militar.
Ministerul Apărării Naționale a precizat în repetate rânduri că transmiterea acestor convocări reprezintă aplicarea prevederilor legale privind evidența militară și nu are legătură cu o mobilizare sau cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Situațiile în care serviciul militar poate redeveni obligatoriu
Legea nr. 395/2005 stabilește în mod expres că suspendarea executării serviciului militar operează exclusiv pe timp de pace.
În cazul instituirii stării de mobilizare/stării de război/stării de asediu, executarea serviciului militar poate redeveni obligatorie, în condițiile prevăzute de legislația privind apărarea națională și mobilizarea.
Menținerea evidențelor militare are tocmai rolul de a permite autorităților să aplice dispozițiile legale în eventualitatea unor astfel de situații excepționale.
Cadrul constituțional și legal
Constituția României stabilește, prin articolul 118, că organizarea sistemului național de apărare, pregătirea populației pentru apărare și statutul cadrelor militare sunt reglementate prin lege organică.
Totodată, Legea nr. 395/2005 și Legea nr. 446/2006 reglementează modul în care se realizează serviciul militar, recrutarea și evidența militară, în timp ce legislația privind mobilizarea și apărarea națională stabilește condițiile în care obligațiile militare pot deveni aplicabile în situații excepționale.
Instituirea stării de mobilizare, a stării de război sau a stării de asediu presupune parcurgerea procedurilor constituționale și legale, inclusiv emiterea unui decret de către Președintele României și, după caz, încuviințarea măsurii de către Parlament.
Regimul sancționator
Legea nr. 446/2006 prevede că neîndeplinirea obligațiilor privind recrutarea și evidența militară constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor actului normativ.
Aceste sancțiuni privesc exclusiv obligațiile administrative privind evidența militară și nu au legătură cu executarea serviciului militar în timp de pace.
În situația în care executarea serviciului militar (re)devine obligatorie în condițiile prevăzute de lege, dispozițiile Codului penal referitoare la sustragerea de la serviciul militar sunt incidente numai în cazurile expres prevăzute de legislație, respectiv în timpul războiului sau al stării de asediu.
Astfel, chemarea tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani la centrele militare nu reprezintă un indiciu al reintroducerii serviciului militar obligatoriu și nici al unei mobilizări iminente.
Procedura face parte din sistemul de recrutare și evidență militară prevăzut de legislația românească și are rolul de a menține actualizate evidențele privind persoanele care pot avea obligații militare în situațiile excepționale prevăzute de lege.
În prezent, Armata României funcționează pe baza personalului profesionist și a voluntariatului. Din punct de vedere juridic însă, serviciul militar obligatoriu nu a fost abrogat, ci doar suspendat pe timp de pace, ceea ce explică menținerea obligațiilor privind recrutarea și evidența militară în cadrul legislativ actual.
