Astăzi, 20 septembrie 2024, se împlinesc 50 de ani de la inaugurarea spectaculosului drum Transfăgărășan. Drumul Național 7C (DN7C), supranumit Transfăgărășan leagă Muntenia cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cei mai înalți din România, care fac parte din Carpații Meridionali, informează ”ziarulunirea.ro” .
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Brașov a transmis, pe contul de facebook, un mesaj cu ocazia aniversării a 50 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului:
„În calitatea noastră de administratori ai acestui drum spectaculos, nu trece zi fără să ne gândim la cei care, prin dăruire, pricepere și chiar sacrificiu, au construit această realizare deosebită a poporului român. Sutele de militari, ingineri, proiectanți, deservenți de utilaje și muncitori care au contribuit la construcția Transfăgărășanului vor rămâne definitiv înscriși în istoria României în general și vor avea parte de admirația noastă a profesioniștilor din domeniul infrastructurii, în mod special”.
Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m. Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte.
Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. Deși la momentul respectiv România avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali moștenite dinainte de perioada comunistă (Șoseaua Alpină Novaci-Săliște ori vechea Șosea Câmpina-Predeal) sau făcute în primii ani ai regimului (drumul Bumbești Jiu-Petroșani), invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice și ușurința cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia (care, cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri) determină inițierea de urgență a proiectului „Transfăgărășanului” – un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului.
În 1974, o dată cu inaugurarea oficială a drumului, s-au ridicat și inaugurat două monumente închinate militarilor care au contribuit inclusiv cu viața lor la construirea Transfăgărășanului.
Astfel, pe versantul nordic, la cota 1200, se înalță „Poarta Geniștilor”, un colț de stâncă străpuns de drum, purtând o placă pe care stă înscris: „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR”.
Urcând alți câțiva kilometri, la cota 1600 se găsește „Poarta Întâlnirii”, un monument pe a cărui placă stă înscris: „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII”. Comandanții Trupelor de Geniu în perioada construcției Transfăgărășanului au fost: generalul Vasile Șlicariu până în 1972, succedat de generalul Emil Andriescu.
Zona montană înaltă a DN7C este deschisă circulației rutiere în fiecare an doar de la 30 iunie până în 1 noiembrie, însă autotoritățile caută soluții pentru a menține deschis drumul pe tot parcursul anului.
Foto: ”freepik.com”
Citește art. integral pe ”ziarulunirea.ro” .
Accesează și:
– Geniștii vâlceni organizează ceremoniile dedicate împlinirii a 50 ani de la inaugurarea Transfăgărășanului – ”curierul.ro”
– DRDP Brașov – cont facebook
– Transfăgărășan, la 50 de ani. Șoseaua, construită de frică – ”evz.ro”
– Transfăgărășan: Cel mai spectaculos drum din România împlinește azi 50 de ani – ”economica.net”
