Acasă Cultură PS Teofil, mărturisitor al credinței la Iași: „Lumea are nevoie de sfințenie...

PS Teofil, mărturisitor al credinței la Iași: „Lumea are nevoie de sfințenie și de rugăciune – chiar și florile credinței celor de departe ajung la Cuvioasa”

foto_doxologia.ro

Iași, 11 octombrie 2025 — În cadrul manifestărilor religioase dedicate Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, mii de credincioși din toate colțurile țării s-au adunat la Catedrala Mitropolitană din Iași pentru a participa la momentele liturgice pregătite cu solemnitate și evlavie. În această atmosferă de rugăciune și speranță, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a oficiat Sfânta Liturghie, fiind invitat special de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Evenimentul a marcat un moment de înaltă trăire spirituală pentru credincioșii prezenți, iar cuvântul de învățătură rostit de PS Teofil a devenit un adevărat manifest duhovnicesc despre mărturisire, martiriu și chemarea creștinului de astăzi de a trăi credința autentică.

Martiriul tăcut al credinței: modelul Sfintei Parascheva

În deschiderea omiliei sale, PS Teofil a așezat în centrul reflecției tema „Mărturisire și martiriu în viața Cuvioasei Parascheva”, explicând că orice mărturisire sinceră a lui Hristos presupune o formă de jertfă.

„Cuvântul „martor” sau „mărturie” are aceeași rădăcină cu „martiriu”. Înțelegem astfel că, în mod duhovnicesc, un creștin, un urmaș al lui Hristos, care dorește să dea mărturie despre adevărul Evangheliei, este chemat la martiriu.”
Ierarhul a evocat viața Cuvioasei Parascheva ca pe o călătorie a renunțării și dăruirii: din copilărie a răspuns chemării lui Hristos și a ales să trăiască în curăție, sărăcie și rugăciune.
„A pornit pe drumul mărturisirii lui Dumnezeu — un martiriu nesângeros, din copilărie. Bunătățile și plăcerile pe care i le punea înainte lumea le-a jertfit pentru a urma dragostei și cuvântului lui Dumnezeu.”

O viață închinată săracilor, tăcerii și rugăciunii
Un moment aparte al predicii l-a constituit evocarea milosteniei și sensibilității Cuvioasei față de cei în nevoie, ierarhul accentuând că acțiunea concretă în favoarea aproapelui este o formă de mărturisire:
„Ea s-a dovedit a fi o inimă iubitoare de săraci și de străini. Ori de câte ori vedem un om părăsit, sărman, care întinde mâna cerând sprijin, și reușim să-i răspundem printr-o faptă bună, noi împlinim cuvântul Mântuitorului: ‘Mie Mi-ați făcut.’”

PS Teofil a adus în atenție și perioada de retragere a Cuvioasei în pustia Iordanului, în care a trăit în tăcere și în rugăciune, oferind o altă dimensiune a martiriului creștin:
„N-a predicat oamenilor, ci a ales să se roage în tăcere. Această tăcere a fost ascultată de Dumnezeu. I s-au împlinit rugăciunile. A simțit ușurare și har și a fost vestită, în chip minunat, că trebuie să se întoarcă în patria sa.”

Moștenirea vie a Cuvioasei în istoria Moldovei
Preasfințitul Părinte a evidențiat că, deși Cuvioasa Parascheva a trecut la Domnul de veacuri, mărturia vie a sfințeniei sale continuă până astăzi, în inimile și rugăciunile credincioșilor.

„Binecredinciosul popor al lui Dumnezeu din Moldova, dar și din toată România noastră, aleargă de sute de ani la racla sfintelor sale moaște. Și Sfânta Cuvioasă Parascheva nu întârzie să dea mărturie — că ea are cu adevărat trecere înaintea lui Dumnezeu.”

PS Teofil a explicat că această credință vie a pelerinilor nu este o simplă tradiție, ci un semn al unei relații reale și vii cu Dumnezeu, prin mijlocirea sfintei.

Un diagnostic dur și lucid al lumii contemporane
Una dintre cele mai tulburătoare și actuale secvențe ale predicii a fost portretizarea critică a lumii moderne, în care omul pare să se fi îndepărtat de Dumnezeu și de propriul suflet.
„O lume grăbită, care nu mai are timp să ridice privirea în sus către Dumnezeu; o lume egoistă, care își întoarce fața de la fratele aflat în nevoie; o lume crudă, care… poartă arma și ucide frate pe frate.”

Mai mult, ierarhul a tras un semnal de alarmă asupra idolatrizării inteligenței artificiale și a înlocuirii lui Dumnezeu cu o înțelepciune rece, fără duh:
„O lume care… și-a făcut un idol: o înțelepciune falsă, o inteligență confecționată de om, artificială, pe care vrea să o așeze în locul Logosului — Cel care a fost trimis din sânul Preasfintei Treimi ca să ne arate nouă calea mântuirii.”

O chemare către fiecare creștin: să devenim mărturisitori
Mesajul PS Teofil Trotușanul s-a încheiat cu o chemare puternică și personală adresată fiecărui creștin, indiferent de vârstă, poziție socială sau loc geografic:
„Oricine nu se rușinează… să se numească pe sine creștin și să viețuiască creștinește, dă mărturie asemenea Sfintei Cuvioase Parascheva.”
„Oricine renunță la bunurile și plăcerile iluzorii ale lumii dă mărturie că bunătățile duhovnicești sunt mai de preț. Oricine se roagă și trăiește în comuniune cu Dumnezeu dă mărturie că a tăcea lumii este mai de folos decât a grăi fără rost.”

Cuvintele ierarhului au însuflețit miile de pelerini care s-au închinat la racla sfintei. Pentru mulți, predica a fost nu doar un mesaj de mângâiere, ci o direcție de viață:
„Să ne ajute Sfânta Cuvioasă Parascheva să fim o mărturie vie a credinței noastre, astăzi, în aceste vremuri atât de grăbite și tulburate.”

Un moment de rugăciune și comuniune
Slujba arhierească a fost întregită de răspunsurile liturgice oferite de Corul Aletheia, sub conducerea Doamnei Conf. Dr. Univ. Dorina Iușcă, aducând un plus de solemnitate și frumusețe spirituală întregii celebrări.

În cursul serii, în curtea Catedralei Mitropolitane au fost așezate spre închinare, alături de moaștele Sfintei Parascheva, moaștele Sfântului Ierarh Grigorie Palama, sosite din Grecia, oferind pelerinilor o nouă binecuvântare.

O predică pentru o generație în căutare de sens
Predica Preasfințitului Părinte Teofil Trotușanul a fost mai mult decât un mesaj liturgic; a fost o radiografie lucidă a societății actuale și o chemare profundă la întoarcere către Dumnezeu, prin urmarea modelului Sfintei Cuvioase Parascheva. Un apel la sfințenie, la rugăciune, la mărturisire prin fapte și cuvânt.

„Dacă piciorul nostru alunecă de pe cărarea care duce la Împărăția lui Dumnezeu, avem toiag de nădejde: Sfânta Cuvioasă Parascheva.”
„Florile credinței și rugăciunile celor care nu pot ajunge la Iași sunt bine primite oriunde s-ar afla.”

Accesează și:
– (Video) #PodcastdeHram cu PS Teofil: Hramul Sfintei Parascheva – Paștile toamnei. Să-l trăim în fiecare zi! – ”doxologia.ro”
– Mărturisire și martiriu în viața Cuvioasei Parascheva – ”eprb.ro”