Lansarea Consiliului Consultativ al societății civile și mediului academic pe lângă Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a stârnit valuri de critici în spațiul public, însă niciuna mai tăioasă și mai fundamentată decât cea a generalului (r) Silviu Predoiu, fostul șef operativ(militar) al Serviciului de Informații Externe.
Într-o postare publicată pe Facebook, Predoiu demontează, punct cu punct, ceea ce el consideră a fi o nouă formă de incompetență mascată sub pretexte democratice și un „simulacru de consultare publică” menit să acopere lipsa de viziune și decizie a conducerii ministerului.
„Sună bine, aproape ca un slogan de campanie despre ”deschidere și participare” sau ca un extras dintr-o broșură de PR despre ”guvernarea participativă”. Problema e că, dincolo de sloganuri, inițiativa ridică mai multe semne de întrebare decât oferă răspunsuri”, scrie fostul ofițer de informații.
Predoiu, care cunoaște din interior mecanismele diplomației reale, avertizează că această inițiativă nu este decât o tentativă de a transfera răspunderea decizională către o masă nelegitimă și nereprezentativă, în condițiile în care MAE dispune deja de structuri profesioniste de consultare – corpul ambasadorilor, Consiliul foștilor miniștri de externe, serviciile de analiză internă.
”De ce mai trebuia încă un consiliu? Acest nou for va fi consultat pe ce trebuie să facă MAE sau pe cum trebuie să facă? Ori pe amândouă?”, întreabă retoric Predoiu, subliniind confuzia și superficialitatea cu care este tratată politica externă de către actuala conducere a ministerului.
Critica fostului general merge și mai departe, atingând o problemă majoră: legitimitatea și competența ONG-urilor invitate să consilieze politica externă a României.
„După ce criterii a decis doamna Țoiu care ONG este suficient de reprezentativ și, mai ales, calificat pentru a fi invitat să dea cu presupusul în construcția politicii externe a României? Ce a contat mai mult? Finanțatorul extern, simpatiile politice ascunse sau declarate, afinitățile personale?”
Predoiu avertizează că astfel de decizii nu fac decât să alimenteze suspiciunile privind subordonarea agendei externe a României unor interese ideologice sau politice externe.
”Politica externă nu e o șezătoare ONG-istă, ci instrumentul prin care un stat își apără și promovează obiectivele de politică internă, evident, atunci când le are. Iar pentru asta ai nevoie de pregătire solidă, expertiză, experiență și responsabilitate, nu de opinii ad-hoc ale unor organizații care se definesc prin activism intern și prin finanțări neclare.”
Fostul ofițer de informații nu se oprește la critici de formă și acuză direct pe ministrul Oana Țoiu că a eșuat în a apăra și promova interesul național românesc.
„Doamna ministru, care până acum s-a remarcat prin promovarea interesului național al Ucrainei, al Moldovei, al oricui mai puțin al României, ar trebui să înțeleagă…”
În opinia sa, această orientare haotică și servilă trădează nu doar lipsa de pregătire, ci și o criză profundă de identitate strategică la nivelul întregii conduceri politice.
”Tare mi-e teamă că acest consiliu arată, de fapt, degringolada conducerii politice a ministerului de externe (și a guvernului României, implicit), care nu știe nici ce să facă, nici cum să facă, nici ce are de promovat, nici ce are de apărat.”
Predoiu își îndreaptă tirul și spre președintele României, Nicușor Dan, căruia Constituția îi conferă rolul de principal coordonator al politicii externe. În realitate, afirmă el, Dan pare complet inexistent în acest domeniu vital.
”La mai bine de trei luni de la instalarea în funcție, în contextul în care planeta fierbe, nu are încă un consilier pe acest domeniu. Poate îi face noul Consiliu Consultativ o propunere.”
Ironiile nu lipsesc nici când vorbește despre stilul de reprezentare externă al actualului președinte:
”Că or avea și americanii vreun Festival al Zămii sau al Lupilor, ca cele la care atât de bine ne-a reprezentat în Moldova președintele Nicușor Dan.”
Concluzia generalului (r) Predoiu este categorică: această inițiativă nu este despre consultare reală, ci despre diluarea responsabilității și camuflarea propriei incompetențe.
”Când nu știi ce să faci sau vrei să fugi de răspundere, mai inventezi o masă rotundă, să dai impresia că decizia e ”a tuturor”. Iar sub masca ”deschiderii” nu avem decât aceeași inadecvare și lipsă de asumare cu care ne-au învățat de ani buni politicienii noștri.”
Într-un post-scriptum tăios, Predoiu îl provoacă ironic pe liderul PNL, Ilie Bolojan:
”Dacă tot e așa de grozavă ideea, de ce să nu facem câte un consiliu din ăsta la fiecare minister? La Finanțe, de pildă – să stabilim împreună cu societatea civilă nivelul taxelor și impozitelor. Rezultatul ar fi cu adevărat spectaculos.”
Consiliul lansat de ministrul Țoiu este prezentat oficial ca o inițiativă de ”transparentizare și implicare” în construcția politicii externe. În realitate, afirmă tot mai multe voci, consiliul reflectă slăbiciunile de fond ale unei guvernări incapabile să decidă și să acționeze coerent pe scena internațională.
Iar când un fost director operativ(miliat) al SIE – cu 30 de ani de experiență în culisele geopoliticii – trage un semnal de alarmă atât de sever, poate că în loc de broșuri și ”parteneriate civice”, România are nevoie de competență reală, leadership, și asumare în politica sa externă.
Sursă text: facebook.com/silviupredoiu
