Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României împotriva legii care modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului în cazul unor proiecte hidroenergetice. Decizia Curții permite promulgarea actului normativ, care urmărește deblocarea investițiilor hidroenergetice începute înainte de aderarea României la Uniunea Europeană și stabilește un nou regim pentru proiectele considerate strategice pentru securitatea națională.
Hotărârea CCR reprezintă una dintre cele mai importante decizii din ultimii ani în domeniul energiei, într-un context în care mai multe investiții hidroenergetice aflate în stadii avansate de execuție au fost blocate de litigii privind legislația de mediu.
CCR: Legea este constituțională
În comunicatul publicat după deliberări, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată obiecția formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile legii sunt conforme cu prevederile Constituției.
Judecătorii constituționali au analizat atât criticile privind procedura de adoptare a actului normativ, cât și pe cele referitoare la fondul reglementării.
În ceea ce privește procedura legislativă, CCR a apreciat că diferențele dintre forma adoptată de Senat și cea aprobată ulterior de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului și nu modifică în mod esențial obiectul inițiativei legislative. De asemenea, Curtea a reținut că a fost respectată obligația solicitării avizului Consiliului Legislativ.
Modificarea limitelor ariilor protejate pentru proiectele vechi
Unul dintre cele mai importante articole ale legii permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate de interes național pentru finalizarea proiectelor hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007, data aderării României la regimul european privind protecția habitatelor.
Curtea a subliniat că această dispoziție privește exclusiv ariile naturale protejate de interes național și nu se aplică siturilor Natura 2000, motiv pentru care a considerat că prevederile Directivei Habitate invocate în sesizarea Președinției nu sunt incidente în analiza constituționalității articolului.
Potrivit legii, suprafețele necesare finalizării acestor investiții pot fi scoase din interiorul ariilor naturale protejate prin modificarea limitelor acestora, la solicitarea beneficiarului și în condițiile prevăzute de actul normativ.
Excepții de la evaluarea de mediu pentru proiectele strategice
Legea introduce și modificări importante în materia evaluării impactului asupra mediului.
Astfel, proiectele declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) drept esențiale pentru securitatea națională, precum și anumite lucrări de mentenanță, modernizare sau retehnologizare realizate la capacități energetice existente situate în arii protejate, pot beneficia de excepții de la procedurile obișnuite de evaluare de mediu.
CCR a apreciat că această soluție legislativă nu introduce atribuții noi pentru CSAT, ci reprezintă o aplicare în domeniul protecției mediului a competențelor deja prevăzute de Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
În motivarea pe scurt, Curtea arată că noua reglementare urmărește realizarea unui „just echilibru” între obligația statului de protejare a mediului și necesitatea asigurării securității naționale și a capacității de răspuns în situații de urgență.
Argumentele Președinției
Sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României a susținut că legea afectează dreptul constituțional la un mediu sănătos și contravine obligațiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Printre principalele critici formulate s-au numărat:
– încălcarea articolului 35 din Constituție privind dreptul la un mediu sănătos;
– presupusa incompatibilitate cu Directivele europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului;
– eliminarea unor mecanisme de evaluare și a măsurilor compensatorii impuse de legislația europeană;
– riscul declanșării unei proceduri de infringement împotriva României.
Curtea Constituțională nu a reținut însă aceste argumente în analiza de constituționalitate.
Investiții blocate de ani de zile
În ultimii ani, Ministerul Energiei și Hidroelectrica au susținut în repetate rânduri că numeroase investiții hidroenergetice începute înainte de 1990 au rămas blocate din cauza procedurilor de mediu și a litigiilor inițiate în instanță.
Printre cele mai cunoscute exemple se numără amenajarea hidroenergetică de la Răstolița, din județul Mureș, proiect început înainte de 1989 și aflat într-un stadiu avansat de execuție, dar suspendat prin hotărâri judecătorești.
Reprezentanții sectorului energetic au argumentat constant că finalizarea acestor investiții ar contribui la creșterea producției interne de energie electrică, la echilibrarea Sistemului Energetic Național și la reducerea dependenței de importuri.
De ce este considerată legea atât de importantă
Susținătorii modificărilor legislative afirmă că România are mai multe investiții hidroenergetice începute înainte de 1989 și aflate în stadii avansate de execuție, care nu au putut fi finalizate în ultimii ani din cauza litigiilor privind autorizațiile de mediu.
Printre cele mai cunoscute exemple se numără amenajarea hidroenergetică Răstolița, din județul Mureș, precum și proiectul Bumbești–Livezeni, unde lucrările au fost contestate în instanță de organizații de mediu.
Reprezentanții sectorului energetic susțin că aceste proiecte sunt realizate în proporții de peste 80-90%, iar întârzierile generează costuri suplimentare și împiedică introducerea în Sistemul Energetic Național a unor noi capacități de producție.
Hidrocentralele nu reprezintă doar surse de energie regenerabilă, ci au un rol esențial în echilibrarea rețelei electrice, în reducerea dependenței de importuri și în creșterea securității energetice a României.
În opinia susținătorilor legii, finalizarea acestor investiții este necesară pentru consolidarea independenței energetice a țării și pentru valorificarea unor proiecte în care statul român a investit deja sume importante.
Susținătorii legii au salutat hotărârea, apreciind că aceasta elimină blocajele administrative și judiciare care au întârziat ani la rând finalizarea unor investiții considerate strategice pentru sistemul energetic național.
Decizia este definitivă
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Argumentele complete vor fi prezentate în motivarea care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
După publicarea deciziei și promulgarea legii, Guvernul și autoritățile competente vor putea pune în aplicare noile dispoziții privind modificarea limitelor unor arii naturale protejate de interes național și regimul proiectelor energetice declarate strategice pentru securitatea națională.
Accesează și:
– 24.06.2024: Comunicat de presă CCR – ”ccr.ro”
– 28.02.2026: Cum ajung ONG-urile să blocheze proiectele hidroenergetice ale României și implicațiile pentru securitatea energetică – ”stiridigitale.ro”
