Deficitul real sare de 8,4% din PIB, colectarea rămâne slabă, investițiile sunt programate greșit, iar fondurile europene zac nefolosite. Guvernul promite redresare, dar Consiliul Fiscal vorbește despre riscuri sistemice și măsuri dureroase. „Corecția nu poate fi amânată la nesfârșit”.
România își rescrie bugetul din mers, într-un context fiscal extrem de fragil. În opinia publicată de Consiliul Fiscal (CF) privind prima rectificare a bugetului general consolidat, experții trag un semnal de alarmă: rectificarea bugetară este inevitabilă, dar vine prea târziu, cu prea puține soluții și fără garanția că va fi susținută politic sau social în anii următori.
Consiliul Fiscal (CF), instituția independentă de supraveghere bugetară, a publicat recent o analiză detaliată asupra proiectului primei rectificări bugetare pe anul 2025, lansând o serie de avertismente clare privind direcția în care se îndreaptă finanțele publice ale țării.
Documentul, disponibil pe site-ul oficial al Consiliului Fiscal, evaluează noile proiecții privind veniturile, cheltuielile, deficitul și datoria publică și oferă o imagine de ansamblu sumbră: rectificarea este necesară, dar insuficientă; riscurile sunt mari, iar timpul pentru acțiuni curajoase este aproape epuizat.
„România nu poate perpetua un deficit de 9% din PIB. Ajustarea este dureroasă, dar absolut necesară”, avertizează CF.
Deficitul bugetar real sare de 8,4% din PIB. Fără corecție, se ajungea la 9%
Cifrele vorbesc de la sine. Bugetul pe 2025 a pornit cu o estimare oficială a deficitului de 7,04% din PIB, dar această țintă s-a dovedit rapid complet nerealistă. După 8 luni de execuție bugetară, Consiliul Fiscal arată că, fără măsuri de ajustare, deficitul ar fi depășit 9% din PIB – un record absolut într-un an fără criză pandemică sau război.
Rectificarea urcă oficial deficitul la 8,4% din PIB, dar CF nu consideră această mutare un succes, ci mai degrabă un „gest de realism întârziat”. Deși corecția era inevitabilă, ajustările sunt minime, iar soluțiile – incomplete.
„Ținta de 7% era nerealistă, bazată pe supraestimări deliberate ale veniturilor și subestimări ale cheltuielilor”, notează CF.
Creșteri de taxe, dar colectarea rămâne la pământ
Una dintre cele mai dure critici vine pe zona fiscală: România are în continuare una dintre cele mai scăzute rate de colectare a veniturilor fiscale din UE – doar 28,8% din PIB în 2024, față de 35% în Ungaria și Cehia, și 40,1% media Uniunii Europene.
Guvernul a mizat pe pachetul fiscal din iulie 2025, care cuprinde majorări de taxe și impozite, însă efectul acestuia în 2025 este minor – doar 0,6% din PIB. Impactul mai consistent este așteptat abia în 2026, când deficitul ar trebui să scadă la 6,5% din PIB – dacă toate măsurile vor fi implementate consecvent.
„Speranța că s-ar putea îmbunătăți semnificativ colectarea fără schimbări în regimul fiscal este iluzorie”, atrage atenția Consiliul Fiscal.
Cheltuielile permanente cresc în ciuda „înghețării”
Rectificarea nu reușește să domolească dinamica explozivă a cheltuielilor permanente:
Salariile bugetarilor continuă să crească în termeni nominali, deși au fost „înghețate”;
Pensiile cresc ca volum total din cauza efectului anualizat al recalculărilor făcute în 2024;
Cheltuielile cu dobânzile și serviciul datoriei publice sunt în creștere.
„Corecția nu poate fi făcută doar pe partea de cheltuieli. Dar și aici, statul a întârziat prea mult cu măsurile de control”, punctează CF.
Pensiile speciale
Unul dintre cele mai toxice dezechilibre din bugetul public rămâne, și în 2025, sistemul pensiilor speciale, în special cele din magistratură. Deși reformarea acestor pensii a fost cerută insistent de Comisia Europeană și este condiție pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR, măsurile asumate au fost superficiale, iar impactul real asupra bugetului este nesemnificativ.
În prezent, mii de foști angajați încasează pensii de serviciu ce depășesc lunar 20.000 de lei, în unele cazuri mai mari decât veniturile salariale pe care le-au avut în activitate. Aceste sume nu sunt rezultatul contributivității, ci al unor formule de calcul privilegiate, promovate și tolerate politic de-a lungul anilor.
Bugetul de stat acoperă an de an diferența masivă dintre ceea ce se plătește și ceea ce s-a contribuit efectiv, în timp ce milioane de pensionari din sistemul public suportă ajustări minime, uneori simbolice, care abia țin pasul cu inflația. Între timp, pensionarii de lux rămân protejați de orice efort real de consolidare fiscală.
„Este imposibil să ceri solidaritate și austeritate celor mulți, cât timp statul protejează privilegii flagrante pentru o minoritate influentă”, spun analiștii fiscali.
Consiliul Fiscal nu intră în detalii pe acest subiect, dar realitatea este evidentă: pensiile speciale subminează efortul de ajustare și alimentează o percepție publică de nedreptate sistemică.
Mai grav, lipsa unei reforme reale în acest domeniu subminează sprijinul social pentru orice altă măsură de corecție bugetară. Dacă povara ajustării cade mereu pe contribuabilii obișnuiți, în timp ce sistemele privilegiate sunt ocolite, încrederea în stat și în politicile sale fiscale riscă să se prăbușească.
Fondurile europene – „marea ratare” a bugetului
Un alt capitol criticat dur este absorbția fondurilor europene. Deși investițiile din fonduri UE și PNRR sunt esențiale pentru dezvoltare și stabilitate fiscală, România nu reușește să le utilizeze eficient.
Doar 10,4% rata efectivă de absorbție a fondurilor structurale până în august 2025 (exclusiv avansuri);
Doar 30,7% în cazul PNRR, cu o alocare revizuită la 21,6 miliarde euro;
Programele sunt afectate de supracontractare și programare bugetară haotică.
„Slaba capacitate administrativă și lipsa de conlucrare între ministere (MF și MIPE) compromit una dintre cele mai importante surse de finanțare publică”, avertizează Consiliul Fiscal.
Riscuri externe, dobânzi mari și inflație persistentă
Rectificarea vine într-un moment extrem de dificil: Piețele internaționale sunt tensionate, iar aversiunea față de risc afectează capacitatea României de a se finanța la costuri rezonabile;
Inflația medie pe 2025 este prognozată la 7,1%, iar cea de sfârșit de an la 8,9%;
Rata dobânzii la titlurile de stat, deși în ușoară scădere recentă, rămâne ridicată față de statele din regiune;
Deficitul de cont curent a depășit 8% în 2024, iar finanțarea acestuia s-a făcut aproape exclusiv prin împrumuturi externe.
Toate aceste evoluții indică un risc serios de deteriorare suplimentară a încrederii în leul românesc și în stabilitatea economică generală.
CF: „Mai bine decât nimic, dar nu suficient”
Consiliul Fiscal califică rectificarea bugetară din septembrie 2025 drept „necesară, dar insuficientă”. Deși apreciază că noua țintă de deficit este mai realistă, avertismentele rămân clare:
Fără o traiectorie credibilă și durabilă de ajustare, România riscă o explozie a datoriei publice, ce ar putea depăși 100% din PIB în doar 7 ani;
Credibilitatea internațională a țării se menține pe muchie de cuțit – orice abatere poate duce la retrogradarea ratingului suveran;
Zona Euro rămâne un obiectiv imposibil dacă nu se atinge consolidarea fiscală.
„România trebuie să înțeleagă că nu mai este timp. Piețele nu iartă, iar trecutul recent ne-a adus periculos de aproape de o criză auto-provocată”, se arată în încheierea opiniei CF.
