Piața cripto din România și din întreaga Uniune Europeană intră într-o schimbare structurală începând cu 1 iulie 2026, odată cu expirarea perioadei de tranziție prevăzute de regulamentul european MiCA (Markets in Crypto-Assets). Din acel moment, furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație conform cadrului european nu mai pot presta legal servicii către clienți din Uniunea Europeană.
Măsura are un impact direct și asupra României, unde aproximativ 600.000 de persoane investesc în criptomonede, potrivit estimărilor din industrie. Deși deținerea de active digitale rămâne permisă, modul în care acestea sunt cumpărate, vândute și administrate intră complet sub incidența noilor reguli europene.
Regulamentul MiCA introduce pentru prima dată un cadru unitar la nivelul Uniunii Europene pentru platformele de tranzacționare, serviciile de custodie, schimburile între cripto și monede fiat, precum și pentru emiterea anumitor tipuri de tokenuri și administrarea portofelelor digitale de către terți. Până la acest moment, fiecare stat membru a funcționat cu propriile reguli, ceea ce a creat un ecosistem fragmentat, cu niveluri diferite de supraveghere și protecție pentru investitori.
Odată cu MiCA, această fragmentare este înlocuită de un sistem unic de autorizare, în care o singură licență emisă într-un stat membru permite operarea în toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, prin mecanismul de „passporting”. În practică, acest lucru înseamnă că o platformă autorizată în țări precum Irlanda, Franța sau Luxemburg poate deservi legal utilizatori din România fără a mai avea nevoie de aprobări suplimentare la nivel local.
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) a transmis recent că această perioadă de tranziție se încheie definitiv, fără posibilitatea prelungirii. După 1 iulie 2026, furnizorii neautorizați nu mai pot continua activitatea în Uniune, iar statele membre sunt obligate să aplice măsuri de încetare a serviciilor. În termeni practici, platformele care nu dețin licență MiCA nu mai pot atrage clienți noi din UE, nu mai pot desfășura activități de marketing adresate rezidenților europeni și trebuie să își organizeze retragerea ordonată de pe piață.
Această retragere, potrivit ghidurilor ESMA, trebuie realizată prin așa-numitele „wind-down plans”, care presupun notificarea clienților, închiderea conturilor și facilitarea transferului activelor către platforme autorizate sau către portofele controlate direct de utilizatori. În unele situații, procesul poate include restricționarea sau chiar blocarea accesului utilizatorilor din Uniunea Europeană, în funcție de modul în care operatorii aleg să își gestioneze ieșirea de pe piață.
Pentru investitori, această schimbare nu echivalează cu o interdicție asupra criptomonedelor. Deținerea și transferul de active digitale rămân perfect legale, însă accesul la aceste instrumente va depinde exclusiv de infrastructura reglementată. Utilizatorii vor putea în continuare să investească, însă doar prin platforme autorizate în Uniunea Europeană sau prin soluții de autocustodie.
În România, impactul este semnificativ în special din perspectiva platformelor utilizate. O parte dintre furnizorii activi pe piață operează deja sub licențe obținute în alte state membre, utilizând mecanismul de pașaport european introdus de MiCA. Acest model permite unei companii autorizate într-un stat membru să ofere servicii în întreaga Uniune, fără proceduri suplimentare în fiecare jurisdicție.
În același timp, platformele care nu reușesc să obțină autorizația MiCA vor fi obligate să își restrângă activitatea sau să părăsească complet piața europeană. Pentru acestea, ESMA a stabilit obligația de a implementa așa-numitele „planuri de ieșire ordonată”, care presupun notificarea clienților, închiderea conturilor și facilitarea retragerii sau transferului activelor în condiții transparente. În unele cazuri, acest proces poate însemna inclusiv blocarea accesului utilizatorilor din UE.
La nivel european, autoritățile de supraveghere anticipează că noul cadru va reduce semnificativ numărul furnizorilor activi, dar va crește nivelul de siguranță și transparență al pieței. În ultimii ani, industria cripto a fost caracterizată de o creștere accelerată, dar și de o serie de riscuri legate de lipsa de reglementare uniformă, de protecția insuficientă a fondurilor clienților și de dificultăți în aplicarea regulilor anti-spălare de bani.
România se aliniază acestui nou cadru printr-un proiect de ordonanță de urgență care stabilește modul în care MiCA va fi aplicat la nivel național. Documentul prevede desemnarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) drept principală instituție responsabilă de autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii cripto. În paralel, Banca Națională a României va avea atribuții în zona tokenurilor de monedă electronică și a instrumentelor cu potențial impact asupra stabilității financiare.
Această împărțire a responsabilităților reflectă structura generală a regulamentului european, care separă clar zona de servicii cripto de cea a instrumentelor cu caracter monetar. În practică, ASF va gestiona majoritatea platformelor de tranzacționare, custodie și schimb, în timp ce BNR va interveni acolo unde activele digitale pot funcționa similar unei monede electronice sau pot avea legături directe cu sistemul financiar tradițional.
Un element central al noii arhitecturi este introducerea licenței unice europene. O companie autorizată într-un stat membru poate opera în toate celelalte state fără proceduri suplimentare, ceea ce încurajează consolidarea pieței în jurul unor jucători mari, deja bine capitalizați și pregătiți pentru cerințele de conformitate. În acest context, centrele de reglementare din câteva state membre au început deja să atragă majoritatea solicitărilor de autorizare, ceea ce ar putea duce la o concentrare a industriei în următorii ani.
Pentru utilizatori, această transformare aduce atât avantaje, cât și riscuri de tranziție. Pe de o parte, utilizarea platformelor autorizate presupune un nivel mai ridicat de protecție, inclusiv separarea fondurilor clienților, cerințe stricte de securitate cibernetică și obligații de transparență. Pe de altă parte, platformele mai mici sau nereglementate vor dispărea treptat din piață, ceea ce poate limita opțiunile disponibile în anumite segmente.
În paralel, obligațiile de raportare fiscală rămân un element important al ecosistemului. Platformele care au utilizatori în România sunt obligate să transmită anual date către autoritățile fiscale, ceea ce crește nivelul de transparență al tranzacțiilor și reduce spațiul pentru activități neraportate.
În ansamblu, intrarea în vigoare completă a regulamentului MiCA marchează trecerea pieței cripto din Uniunea Europeană dintr-o zonă de reglementare fragmentată într-un sistem financiar reglementat unitar. Pentru investitori, acest lucru nu înseamnă restricționarea accesului la active digitale, ci schimbarea modului în care aceste active sunt accesate, stocate și tranzacționate.
Pentru companii, însă, 1 iulie 2026 devine o linie clară de demarcație între operatorii care se conformează noilor reguli europene și cei care vor fi nevoiți să iasă de pe piață. În acest sens, MiCA nu reprezintă doar o reglementare tehnică, ci o etapă de maturizare a întregii industrii cripto la nivel european.
Accesează și:
– 26.05.2026: ASF și BNR vor supraveghea piața criptoactivelor – ”stiridigitale.ro”
– 27.04.2025: Declararea veniturilor din criptomonede – termen 26 Mai – ”stiridigitale.ro”
Foto: ”magnific.com”
