Ce este Doxologia?
Doxologia sau Slavoslovia, numită în unele cărți de cult și Mărinda, este un imn de laudă închinat Sfintei Treimi, cântat sau citit la Utrenie, spre finalul slujbei. Acest imn mai poartă denumirea de Imnul îngeresc, întrucât Sfânta Evanghelie după Luca menționează faptul că primul verset al său – „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu…” – a fost cântat de cetele îngerești la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos (Luca II, 14).
În cadrul slujbei, preotul sau diaconul invocă acest imn prin cântarea ecfonisului „Slavă Ție, Celui ce ne-ai arătat nouă lumina!”, strana și credincioșii răspunzând prin cântarea Doxologiei. Prin acest imn slăvim pe Treimea cea Sfântă nu doar pentru că ne-a dat lumina naturală a zilei (cântarea imnului coincizând cu ivirea primelor raze de soare), ci ne-a adus și lumina spirituală, a cunoștinței de Dumnezeu, El Însuși fiind „Soarele cel adevărat și lumina cea adevărată”, iar noi „întru lumina Sa vom vedea lumină”. Mântuitorul Hristos ne-a scos pe noi din blestemul morții prin Nașterea, Botezul și Îngroparea Sa, făcându-ne fii ai luminii și biruitori asupra morții, El fiind Lumina cea adevărată care ne călăuzește spre mântuire.
Doxologia, în cadrul slujbei de dimineață, constituie forma cea mai înaltă, apogeul laudei aduse de către Biserică, de către credincioși, lui Dumnezeu, laudă ce constituie scopul principal al părții a doua a Utreniei, ideea și termenul de „lumină” fiind predominante și centrale în structura și simbolismul acestei părți finale. De aceea, Utrenia poate fi considerată slujba prin excelență a zorilor sau a luminării, a bucuriei, precum o numește Sfântul Vasile cel Mare în lucrarea Regulile mari.
Doxologia are, aşadar, o semnificaţie cosmologică şi teologică deopotrivă, celebrând Răsăritul Luminii celei veşnice – Hristos, odată cu zorii zilei celei create de Dumnezeu…citește art. integral pe ”doxologia.ro”
Vizionează cântarea ”Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat lumina” aici (conținut găzduit de o terță parte – youtube.com/filepatristice; timp vizionare 6:15)
Versuri:
Slavă Ție celui ce ne-ai arătat lumină. Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, întru oameni bunăvoire.
Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, închinămu-ne Ție, slăvimu-Te, mulțumim Ție pentru slava Ta cea mare.
Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotțiitorule, Doamne, Fiule, Unule-Născut, Iisuse Hristoase și Duhule Sfinte.
Doamne Dumnezeule, Mielușelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluiește ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primește rugăciunea noastră, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui, și ne miluiește pe noi.
Că Tu ești Unul Sfânt, Tu ești Unul Domn Iisus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.
În toate zilele bine Te voi cuvânta și voi lăuda numele Tău în veac și în veacul veacului.
Învrednicește-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim noi.
Bine ești cuvântat, Doamne, Dumnezeul părinților noștri, și lăudat și preaslăvit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit întru Tine.
Bine ești cuvântat, Doamne, învață-mă îndreptările Tale. (de 3 ori)
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam. Eu am zis: Doamne, miluiește-mă, vindecă sufletul meu, că am greșit Ție.
Doamne, către Tine am scăpat, învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieții, întru lumina Ta vom vedea lumină.
Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori)
Slavă… Și acum… Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.
(Apoi mai pe larg:)
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi.