Cuvântul Epicleză este de origine grecească și, printre sensurile acestuia, este și acela de chemare sau invocare.
Cu acest înțeles, termenul a pătruns în literatura creștină a primelor veacuri, indicând, în sens larg, orice rugăciune de solicitare a acțiunii sfințitoare a Duhului Sfânt. De aceea, orice taină, ba chiar și unele ierurgii (Sfințirea cea Mare și Sfințirea cea Mică a apei) au formule epiclezice, unele dintre ele chiar foarte dezvoltate.
Totuși, încă de timpuriu, termenul de Epicleză a început să fie întrebuințat mai mult într-un sens restrâns, și anume acela de invocare a Duhului Sfânt pentru sfințirea și prefacerea Darurilor euharistice în Trupul și Sângele Domnului, în cadrul anaforalei liturgice.
Astfel, în cultul divin public al Bisericii Ortodoxe, Epicleza este rugăciunea de invocare a Sfântului Duh, întâlnită nu doar în cadrul Sfintei Liturghii, ca rugăciune specifică și tipică de chemare și solicitare a intervenției și lucrării dumnezeiești în vederea prefacerii darurilor, a elementelor de pâine și de vin în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Ritualul ortodox al acestei Sfinte Taine nu lasă nici un dubiu asupra rolului pe care-l au cuvintele de instituire, pe care mai detaliat le pronunța preotul în liturghia scrisă de Sfinții Ioan Gură de Aur și Vasile cel Mare. Acel „au dat sfinților Săi ucenici și apostoli zicând”… subliniază exact etapa de relatare în care încă ne aflăm în acest moment. Iar ceea ce urmeaza reprezintă cuvintele Mântuitorului, redate de sfinții evanghelisti:
„Luați, mâncați, zice Domnul” frângând pâinea, „acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi, spre iertarea păcatelor” și
„Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu – al Legii celei Noi, cel ce pentru voi și pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor” (Matei 26, 26 – 27; Marcu 14, 22 – 24; Luca 22, 19 – 29).
Iar apoi „aducându-ne aminte, așadar, de această poruncă mântuitoare și de toate cele ce s-au făcut pentru noi – de cruce, de mormânt, de învierea cea de a treia zi, de înalțarea la ceruri, de șederea cea de-a dreaptă și cea de a doua și slavită iarași venire – Ale Tale, dintru ale Tale, Ție-ti aducem de toate și pentru toate” .
La Sfânta Epicleză, la invocarea Sfântului Duh, preotul ridică mâinile, apoi face trei închinăciuni până la pământ şi cheamă pe Sfântul Duh, zicând:
„Doamne, Cela ce pe Preasfântul Tău Duh L-ai trimis în ceasul al treilea Apostolilor Tăi, pe Acela, Bunule, nu-L lua de la mine, ci Îl înnoieşte întru noi care ne rugăm Ţie”. Iar în taină: ”Încă aducem Ție această slujbă duhovnicească și fără de sânge, și Te chemăm, Te rugăm și cu umilința la Tine cădem: Trimite Duhul Tău cel Sfânt peste noi și peste aceste Daruri, ce sunt puse înainte.”
Apoi face o închinăciune până la pământ şi iar ridică mâinile şi cheamă Preasfântul Duh, de trei ori. Şi când termină această chemare a Sfântului Duh, el arată spre Dumnezeiescul Agneţ şi Sfântul Potir şi zice:
„Și fă, Doamne, pâinea aceasta cinstit Trupul Hristosului Tău. Amin. Iar ce este în acest Sfânt Potir, preascump Sângele Hristosului Tău. Amin”. Şi, binecuvântându-le, zice: „Prefăcându-le pe ele cu Duhul Tău cel Sfânt. Amin. Amin. Amin!”.
Apoi preotul stă în genunchi şi se roagă pentru întreaga lume. În acest moment, dumnezeieștile daruri prin puterea și lucrarea Sfântului Duh, devin din pâine Trupul Mântuitorului și din vin Scump Sângele Său, spre a-L primi noi, credincioșii, prin Sfânta Cuminecătură sau Împărtășire pentru vindecarea şi nemurirea noastră.
Între timp, la strană se cântă imnul „Pe Tine Te lăudăm, pe Tine Te binecuvântăm, Ţie Îţi mulţumim, Doamne, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeului nostru.”
Sfântul Ioan Gură de Aur spune despre momentul prefacerii pâinii și vinului în Trupul și Sângele Mântuitorului că „acum stau și îngerii imprejurul preotului și toată ceata puterilor cerești se împreună în cântări și toate locurile împrejurul altarului se umplu de fețe îngerești”, arătând prin aceasta importanța deosebită a acestuia.
Este momentul cel mai important al Sfintei Liturghii – inima Sfintei Liturghii, de aceea se cere de la cei care participă la slujbă să fie cu mare luare aminte, să se roage în tăcere și să conștientizeze că atunci când se coboară Duhul Sfant peste pâine și vin și se prefac în Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, și sufeletele lor se sfințesc și se umplu de acest Har.
Surse text:
– Despre Epicleza Euharistică – ”crestinortodox.ro”
– Epicleza – ”schituldarvari.ro”
– Epicleza în liturghiile răsăritene și în liturghia catolică de astăzi – studiu comparativ – ”crestinortodox.ro”
– Taina preschimbării pâinii și vinului în Trupul și Sângele Mântuitorului – ”doxologia.ro”
Accesează și:
– Duhul Sfânt – ”stiridigitale.ro”
