Sănătatea populației din România se află într-un punct critic, potrivit unui raport amplu publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care analizează performanța sistemului sanitar în perspectiva aderării țării la organizație. Documentul arată că, deși au existat unele progrese în ultimii ani, România continuă să se confrunte cu probleme structurale majore, în special în ceea ce privește obezitatea la copii și adolescenți, consumul ridicat de alcool, accesul inegal la servicii medicale și calitatea îngrijirilor. Toate acestea contribuie la niveluri ridicate de mortalitate prevenibilă și tratabilă.
Obezitatea la copii și adolescenți, un risc care începe devreme
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale raportului OECD vizează starea de sănătate a copiilor și adolescenților. Datele arată că aproximativ unul din patru adolescenți de 15 ani din România este supraponderal sau obez, un procent peste media țărilor OECD. Tendința indică o problemă care apare tot mai devreme și care riscă să se agraveze odată cu trecerea timpului.
Specialiștii subliniază că excesul ponderal la vârste fragede nu este o etapă tranzitorie a creșterii, ci un factor major de risc care prelungește efectele negative asupra sănătății pe tot parcursul vieții. Copiii și adolescenții supraponderali sau obezi au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta, la vârsta adultă, diabet de tip 2, hipertensiune arterială, dislipidemii (colesterol crescut) și boli cardiovasculare.
Raportul atrage atenția asupra rolului grăsimii viscerale, țesut adipos care se acumulează în jurul organelor vitale și afectează metabolismul. Această formă de obezitate crește riscul de complicații severe și poate duce la apariția unor afecțiuni grave încă de la vârste tinere, inclusiv infarct miocardic precoce sau insuficiență cardiacă prematură.
Nivelul ridicat al obezității în rândul tinerilor reflectă stiluri de viață nesănătoase. Mai puțin de o treime dintre adolescenții din România consumă zilnic fructe și legume, iar doar 15–25% respectă recomandările minime de activitate fizică, de cel puțin o oră pe zi. Sedentarismul, alimentația bogată în produse procesate și zaharuri, precum și timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor sunt factori care contribuie direct la această evoluție.
OECD subliniază că obezitatea la copii și adolescenți este un predictor puternic al obezității la vârsta adultă. Persoanele care sunt obeze în copilărie au șanse mult mai mari să rămână obeze pe parcursul vieții, ceea ce creează un ciclu de riscuri pentru sănătate, cu impact direct asupra incidenței bolilor cronice și asupra mortalității prevenibile.
Mortalitate prevenibilă și tratabilă, peste media OECD
Raportul arată că România continuă să înregistreze rate ridicate de mortalitate prevenibilă, adică decese care ar putea fi evitate prin politici eficiente de prevenție și prin reducerea factorilor de risc comportamentali. Obezitatea, alimentația nesănătoasă, sedentarismul, fumatul și consumul de alcool se numără printre principalele cauze ale acestor decese.
În paralel, mortalitatea tratabilă – decese care ar putea fi prevenite prin diagnostic precoce și tratament medical adecvat – rămâne, de asemenea, ridicată. OECD corelează acest indicator cu deficiențele de acces și de calitate ale serviciilor medicale, în special în zonele rurale și în rândul populațiilor vulnerabile.
Consumul de alcool, un alt factor major de risc pentru sănătate
Un alt aspect critic evidențiat de raport este consumul ridicat de alcool. România se situează peste media OECD în ceea ce privește consumul anual de alcool pur pe cap de locuitor, iar consumul episodic excesiv este frecvent, în special în rândul bărbaților.
OECD atrage atenția că alcoolul contribuie semnificativ la bolile cardiovasculare, hepatice și oncologice, dar și la accidente și decese premature. În același timp, raportul subliniază lipsa unei strategii naționale coerente și eficiente pentru reducerea consumului nociv de alcool, măsurile existente fiind considerate fragmentare și insuficiente.
Acces dificil la servicii medicale pentru mulți români
Un alt capitol sensibil este accesul la servicii medicale. Potrivit raportului, un procent semnificativ din populație a raportat nevoi medicale neacoperite, în special din cauza costurilor ridicate suportate direct de pacienți. Situația este mai gravă în rândul persoanelor cu venituri mici și al celor din mediul rural, unde lipsa personalului medical și distanțele mari față de unitățile sanitare reprezintă bariere majore.
Deși sistemul de asigurări de sănătate acoperă formal o mare parte a populației, în practică mulți pacienți sunt nevoiți să plătească din buzunar pentru consultații, medicamente sau investigații. OECD subliniază că aceste bariere de acces contribuie direct la agravarea bolilor și la creșterea mortalității tratabile.
Calitatea sistemului de sănătate, între progrese și limite
Raportul OECD notează unele progrese în sistemul sanitar românesc, dar subliniază că rolul prevenției și al medicinei primare rămâne insuficient. Ratele ridicate de spitalizare pentru afecțiuni care ar putea fi gestionate în ambulatoriu, programele limitate de screening pentru cancer și digitalizarea fragmentată sunt indicatori ai unor probleme structurale persistente.
O nevoie urgentă de prevenție și politici integrate
Concluzia raportului OECD este clară: fără investiții consistente în prevenție, educație pentru sănătate și politici publice integrate, România riscă să se confrunte cu o creștere accentuată a bolilor cronice și a mortalității evitabile. Accentul pus pe obezitatea la copii și adolescenți arată că problemele de sănătate ale viitorului se construiesc încă din prezent.
OECD recomandă intervenții timpurii în școli, promovarea activității fizice, îmbunătățirea alimentației, reducerea consumului de alcool și consolidarea îngrijirilor primare. În lipsa acestor măsuri, presiunea asupra sistemului de sănătate și costurile sociale și economice vor continua să crească în următoarele decenii.
Foto: ”Freepik.com”
