Nu cred că este o noutate pentru nimeni faptul că România stă foarte prost la capitolul digitalizare/transformare digitală, informează ”contributors.ro” (Autori: Lavinia Tofan și Dan Tofan).
O simplă incursiune în Raportul DESI(Digital Economy and Society Index) pe 2024 al Comisiei Europene, ne arată faptul că România ocupă ultimul loc în clasament, la mai toți indicatorii, exceptând conectivitatea (dar nu 5G) și numărul de absolvenți în IT (6.8% din totalul absolvenților la nivel național). În rest, la mai toate categoriile oscilăm între ultimul sau penultimul loc.
Când spunem digitalizare ne referim la procesul prin care informațiile, procesele sau serviciile sunt transformate, gestionate și distribuite în format digital, cu scopul de a îmbunătăți eficiența, accesibilitatea și calitatea lor. Stocarea documentelor în format digital (word, pdf) și transmiterea lor pe email nu mai reprezintă de mult un standard în digitalizare. Informațiile trebuie să fie parte dintr-un sistem informatic, datele trebuie să fie structurate pentru a putea fi interpretate (baze de date etc.), sistemul trebuie să fie interoperabil și accesibil pentru interconectare cu alte sisteme informatice, ce ar putea utiliza datele respective.
Cât de prost stă România la capitolul digitalizare
DESI 2022, oferă și un clasament general per națiuni, pe bază de scor compozit, metodologie ce nu mai este utilizată în 2023-2024. Situația însă nu s-a schimbat în cazul DESI 2024. Astfel, clasamentul realizat la nivelul anului 2022 ne arată oficial cât de prost stă România în Uniune.
Raportul pe DESI 2024 poate fi consultat aici, dar avem și un scurt rezumat mai jos.
Un indicator rușinos la care suntem pe ultimul loc este ”At least basic digital skills”, unde aflam că puțin peste 27% dintre compatrioții noștri au aptitudini digitale de bază.
La capitolul conectivitate, avem 92% dintre gospodării conectate la Internet (stăm bine), avem internet de bandă largă (fibră) disponibil pentru o mare parte din populație dar suntem pe ultimul loc la acoperire 5G (doar 32.75%).
La capitolul transformarea digitală a mediului de afaceri stăm iarăși foarte prost, ultimul loc, cu doar 26.8% dintre companii ce au un nivel de bază de intensitate digitală (DII V3). Pe ultimul loc la folosirea AI în companii (1,3%), penultimul loc la cloud (14,8% din companii folosesc cloud), 0 unicorni in digital (2024), ultimul loc la utilizatori de servicii tip e-guvernare (24,64%), ultimul loc la servicii publice digitale pentru cetățeni și mediul de afaceri și lista poate continua.
Întreprinderile mari, prezente în marile orașe, au adoptat transformarea digitală în masă, în special când vorbim de bănci, supermarket-uri, farmacii și cam orice fel de companie cu activități preponderente în zona de retail.
Pe de altă parte, zona IMM-urilor românești este de departe cea mai NE-digitalizată piață din UE. Un raport al Băncii Europene de Investiții ”Digitalizarea IMM-urilor din România – O evaluare a nivelului de digitalizare al IMM-urilor din România și recomandări pentru creșterea nivelului lor de digitalizare”, relevă aspecte îngrijorătoare.
În primul rând este important să înțelegem cum este structurat mediul nostru privat. Raportul SME Performance Review 2024, redă anvergura și importanța IMM-urilor în economia românească. 99.8% din firme sunt încadrate ca IMM, angajează 68% din forța de muncă și reprezintă 55.9% din valoarea adăugată. Stăm mai bine fată de media europeană, la categoriile forță de muncă (doar 65% din angajați activează în IMM la nivel UE) și ca valoare adăugată (doar 53% este media UE).
Deși întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) contribuie semnificativ la creșterea productivității economice, numărul acestora pe cap de locuitor în România (29 la 1.000 de locuitori) este la jumătate media UE (58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori). În plus, IMM-urile reprezintă aproximativ 30% din exporturile totale ale României. Concluzia generală este că performanța companiilor românești este mult sub media europeană. Să fie oare aici (ne)digitalizarea printre cauze? Concluzionăm trist că mediul antreprenorial din România, nu stă foarte bine, populația preferând mai degrabă să activeze ca angajați. Conform raportului Global Entrepreneurship Monitor 2024 doar 5% din populația adultă a țării, deține un business stabil.
Raportul DESI 2024 are câțiva indicatori specifici pe zona de companii private, în special IMM-uri:
- IMM-uri cu un nivel de bază de intensitate digitală: RO este pe ultimul loc, cu 26.8% (față de media UE 57%).
- e-invoicing: aici stăm bine, suntem destul de aproape de media EU (35.3% dintre companii eliberează facturi electronice, fată de 38% media UE). Zona IMM-urilor stă chiar bine, cu 34.5% (față de 38% media UE).
- Folosirea social media: aprox. 15% din companii folosesc social media, la jumate față de media europeană (31.5%), fie că vorbim de IMM-uri sau Întreprinderi mari.
- Adopția de cloud computing: doar 15% din companii au adoptat servicii cloud sofisticate. Media UE este la 38%, fie că vorbim de IMM sau întreprinderi mari.
- Adopția AI în companii: ridicol de jos, cu un procent de doar 1.5%. Media UE este pe la 8%, pentru IMM dar și întreprinderi mari.
- Vânzări online IMM-uri: doar 11.9% din IMM-uri vând online, fată de 19% media UE.
Populația needucată, dar cu potențial
La nivelul populație stăm foarte prost la câțiva indicatori critici, respectiv:
- utilizatori de e-banking (16% România, față de 64% media UE);
- utilizatori e-guvernare (24% România, față de 75% media UE), cu siguranță justificat prin lipsa de servicii publice digitalizate.
- Skill-uri digitale de bază (27% dintre români au competențe digitale de bază, fată de 55.5% media UE).
- Skill-uri digitale avansate (8.9% România, 27% media UE).
Site ul datareportal.com menționează 13.3 milioane de utilizatori de social media in România, distribuiți astfel: 13.3 mil Youtube, 9 mil. Facebook, 8.97 mil. TikTok, 5.3 mil. Instagram, 7.7 mil. Facebook Messenger, 2.68 mil. Pinterest, 2.56 mil Snapchat, 4.2 mil. Linkedin, 1.51 X(Twitter).
Intrând pe pagina ADR dedicată serviciilor digitale, aflăm că sunt 3287 de servicii publice înscrise în catalog (de la 555 instituții), din care peste 51% sunt digitalizate. Pe hârtie avem ceva digitalizare.
IT-ul este un domeniu unde experiența practică este crucială. Nu poți opera doar pe baza teoriei. Contextul de asemenea schimbă totul, iar abordarea trebuie întotdeauna adaptată la context. IT-ul este un domeniu atât de dinamic, încât metodele, procesele și tehnologiile aferente se schimbă radical din aprox. 10 în 10 ani. Acum, de exemplu, suntem în mijlocul unei astfel de schimbări determinate de AI/ML ce va modifica industria globală semnificativ în următorii ani. Luați orice fel de caiet de sarcini al oricărei instituții din România, și veți vedea că nivelul IT-ului din domeniul public este mult prea departe de abordarea din industrie. Lipsește cu desăvârșire ITIL-ul, echipele tehnice nu sunt sub nicio formă dimensionate corespunzător și nu dispun de funcțiile cheie necesare (găsim specialist IT – care face de toate – și poate manager de proiect, dar nu avem arhitecți, change manager, delivery manager etc.).
Lipsa de viziune experimentată duce și la inexistența unor standarde în digitalizarea serviciilor publice, fapt ce face ca fiecare aplicație a statului să arate și să se comporte altfel. Interoperabilitatea e obligatorie, prin lege, dar totuși în practică avem o lipsă crasă de interoperabilitate inter-aplicații ale statului.
Faptul că statul nu funcționează cum trebuie în acest domeniu este probabil cel mai mare impediment, pentru că e-guvernarea și serviciile publice digitale sunt principalul catalizator al digitalizării la nivelul unui stat.
Totuși, ne lipsesc serviciile publice digitale, în special la nivel guvernamental și autorități locale. Emailul a fost adoptat la nivelul multor instituții centrale sau locale, dar asta nu înseamnă digitalizare. De asemenea, drumul către maturitatea digitală a serviciilor publice este lung și anevoios (vezi aplicațiile CNAS, ghiseul.ro, recentul ONRC etc.).
Citește art. integral pe ”contributors.ro” (Autori: Lavinia Tofan și Dan Tofan).
Foto: ”freepik.com”
