House Committee on the Judiciary (Comisia pentru Justiție), comisie permanentă a United States House of Representatives (Camera Reprezentanților a Congresului Statelor Unite), a publicat raportul intitulat „The Foreign Censorship Threat: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How It Harms American Speech”.
Documentul analizează impactul reglementărilor digitale europene asupra libertății de exprimare online și susține că instrumentele legislative ale Uniunii Europene, în special Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), ar putea produce efecte care depășesc spațiul comunitar, influențând politicile globale de moderare ale marilor platforme.
Un capitol amplu este dedicat alegerilor prezidențiale din România din 2024 și deciziei de anulare a primului tur de scrutin.
Contextul anulării alegerilor din 2024
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a avut loc la 24 noiembrie 2024. Candidatul independent Călin Georgescu s-a calificat în turul al doilea, alături de Elena Lasconi.
La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur, în urma informațiilor furnizate de Serviciul Român de Informații (SRI), care indicau existența unei presupuse campanii coordonate de influență desfășurate pe platforma TikTok, atribuită Federației Ruse.
Autoritățile române au invocat atunci existența unor indicii privind interferențe externe în procesul electoral, inclusiv existența unei rețele extinse de conturi care ar fi promovat coordonat mesajele unui candidat.
Ce susține raportul Comisiei Juridice din Congresul SUA
Raportul publicat de comisia americană afirmă că documente interne ale TikTok, furnizate Congresului, nu ar fi confirmat existența unei operațiuni coordonate de influență rusă în sprijinul lui Călin Georgescu.
Potrivit documentului, echipele interne de analiză a amenințărilor din cadrul platformei ar fi evaluat constant, în perioada electorală, că nu există dovezi privind o rețea coordonată de amploare asociată campaniei candidatului.
Raportul face referire la un răspuns transmis de TikTok către Comisia Europeană în decembrie 2024, în care compania ar fi precizat că „nu a identificat și nu i-au fost prezentate dovezi” privind existența unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei lui Georgescu – cifră care ar fi fost invocată în spațiul public în România.
De asemenea, documentul susține că, în perioada electorală, TikTok ar fi identificat trei operațiuni coordonate de influență la nivelul platformei, însă niciuna nu ar fi fost atribuită Federației Ruse în legătură cu scrutinul din România. Una dintre aceste operațiuni ar fi fost localizată în România, ar fi vizat promovarea unui candidat și ar fi avut o amploare limitată, de ordinul a câteva mii de urmăritori.
Raportul mai menționează că, la finalul lunii decembrie 2024, informații apărute în presa românească, bazate pe date ale autorităților fiscale, ar fi indicat că presupusa campanie online ar fi fost finanțată de un alt partid politic românesc, nu de actori externi. Aceste afirmații sunt prezentate în raport ca parte a unei dezbateri publice ulterioare deciziei de anulare.
Presiuni privind eliminarea conținutului și aplicarea DSA(Regulamentul privind serviciile digitale – Digital Services Act)
Raportul analizează și interacțiunea dintre TikTok, autoritățile române și instituțiile europene în perioada premergătoare și ulterioară anulării alegerilor.
Potrivit documentului, autoritățile române ar fi transmis numeroase solicitări de eliminare a conținutului politic de pe platformă, unele dintre acestea fiind descrise ca depășind procedurile formale prevăzute de DSA. Sunt menționate inclusiv solicitări privind eliminarea conținutului considerat „lipsit de respect” la adresa unui partid aflat la guvernare la acel moment, precum și cereri care ar fi vizat eliminarea tuturor materialelor ce conțineau imagini cu Călin Georgescu în perioada dintre primul tur și anularea scrutinului.
Raportul susține că, în anumite situații, s-ar fi solicitat eliminarea globală a unor materiale, nu doar blocarea lor pe teritoriul României. Conform documentului, TikTok ar fi refuzat să aplice eliminări globale pentru conținut care încalcă exclusiv legislația românească, optând pentru restricționare geografică (geo-blocking).
După anularea scrutinului, Comisia Europeană – prin structurile responsabile de domeniul digital – ar fi deschis o investigație formală în temeiul DSA privind practicile de moderare ale platformei în context electoral. Raportul afirmă că executivul european ar fi solicitat explicații suplimentare referitoare la „riscurile sistemice” și la eventuale ajustări ale proceselor interne ale companiei, iar TikTok ar fi informat că va restricționa temporar conținutul care conține termeni precum „lovitură de stat” sau „război”, pentru a limita potențiale „narațiuni dăunătoare”.
Rolul ONG-urilor și al mecanismelor de „reacție rapidă”
Documentul american descrie activarea unor mecanisme de „reacție rapidă” înaintea mai multor alegeri europene, inclusiv în România, prin care organizații neguvernamentale și fact-checkeri ar fi avut prioritate în semnalarea conținutului către platforme.
Sunt menționate organizații precum Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media și Funky Citizens, care ar fi transmis numeroase sesizări privind conținut politic în noiembrie–decembrie 2024, inclusiv materiale legate de anularea alegerilor sau critici la adresa deciziei Curții Constituționale.
Raportul susține că o parte dintre materialele semnalate reprezentau discurs politic sau opinii privind procesul electoral și pozițiile candidaților.
O dezbatere cu implicații internaționale
Raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților susține că instituțiile europene ar fi utilizat instrumentele DSA pentru a exercita presiuni sporite asupra platformelor în perioade electorale și că aceste practici ar putea avea efecte globale, inclusiv asupra discursului politic din Statele Unite, întrucât marile platforme aplică adesea politici uniforme la nivel mondial.
Autorii documentului indică anularea alegerilor prezidențiale din România ca exemplu într-o dezbatere mai amplă privind echilibrul dintre combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare.
Până la momentul publicării raportului, instituțiile române implicate în procesul de anulare a scrutinului nu au transmis o reacție oficială la concluziile prezentate de comisia Congresului american.
Subiectul rămâne unul sensibil, aflat la intersecția dintre securitate națională, reglementare digitală și drepturi fundamentale, iar interpretările privind evenimentele din 2024 continuă să fie disputate atât în România, cât și în plan internațional.
Accesează și:
– „The Foreign Censorship Threat: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How It Harms American Speech” – ”judiciary.house.gov”
