Specialiști din mediul privat, academic și administrativ au lansat think tank-ul Edge Institute, care își propune să fie un catalizator pentru digitalizarea României.
”Într-un context global în care tehnologia redefinește modelele economice și administrative, România are o nevoie concretă de accelerare a progresului digital. Lipsa semnificativă a competențelor digitale ale populației, combinată cu ritmuri inegale între sectorul privat și administrația publică, reprezintă azi principala provocare în domeniu.
Pentru a răspunde acestei nevoi de creștere accelerată, a fost lansat Edge Institute, un Think Tank (”organizație independentă care realizează cercetări, analize și recomandări de politici publice pe diverse teme, cum ar fi digitalizarea, economia sau educația. Scopul unui think tank este să influențeze deciziile politice și strategice prin expertiză și soluții bazate pe date și studii aprofundate”) format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și, implicit, calitatea vieții cetățenilor săi prin dezvoltare și evoluție digitală.
Facilitator al transformării digitale
Digitalizarea nu mai este doar o tendință, ci o componentă esențială a progresului economic și administrativ. Edge Institute își asumă rolul de facilitator al acestei transformări, reunind expertiză din mediul privat, academic și administrativ pentru a oferi soluții viabile și direcții strategice clare.Misiunea institutului este de a sprijini tranziția digitală a României, astfel încât în următorul deceniu țara să atingă nivelul mediu al Uniunii Europene în “Decada Digitală”/DESI un program care măsoară anual gradul de digitalizare al statelor membre.Digitalizarea trebuie să fie despre cetățeni, nu doar despre tehnologie
„Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluții care simplifică interacțiunea cu administrația, sprijină antreprenoriatul și cresc nivelul de educație digitală. România are un potențial imens, dar fără o strategie coerentă și o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viața cetățenilor, eficientizează relația cu statul și crește competitivitatea economică. Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetățeni, acasă sau în diaspora – un atu care ne poziționează peste orice altă națiune din zonă. Acest potențial ne oferă dreptul și responsabilitatea de a avea ambiții serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziții în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară și resurse bine direcționate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani”, a declarat Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute.
Digitalizarea în România – Studiu Edge Institute & Ipsos
Românii susțin digitalizarea, dar percep întârzieri majore în administrația publică.
Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenți percep administrația publică cu mult în urma sectorului privat, ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituțiile statului.
În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.
Digitalizarea – între oportunități și temeri
Deși românii își doresc servicii publice digitale mai eficiente, există și îngrijorări semnificative. Șase din zece cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie. Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor.
Principalele bariere în calea digitalizării
Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără:
– lipsa competențelor digitale (43%);
– pregătirea insuficientă a angajaților din sectorul public (37%);
– corupția sau interesele politice (36%).
De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.
Utilizarea internetului: informare, divertisment și servicii, dar mai puțin educație
Internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online.
Educația digitală: dorință de învățare, dar preferință pentru instruirea fizică
Deși interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiționale. 31% dintre români declară că au un nivel ridicat de cunoștințe tehnologice, iar mai puțin de o treime (27%) cer ajutor când întâmpină dificultăți. În plus, preferința pentru cursurile față în față în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaționale trebuie adaptate la această tendință.
Digitalizarea administrației publice – prioritatea principală pentru cetățeni
Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt:
– plata taxelor și impozitelor (45%);
– obținerea actelor personale (37%);
– programările la spitalele publice (33%).
De asemenea, accesul digital la rețete și adeverințe medicale (37%) este o preocupare majoră, evidențiind necesitatea simplificării serviciilor esențiale.
Prioritățile Edge Institute
– creșterea nivelului de educație digitală;
– digitalizarea serviciilor publice;
– dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă.
Sursă: ”Edge Institute”
Accesează și:
– 11.03.2025: HUB-ul Român de Inteligență Artificială – HRIA, un proiect sub coordonarea Politehnicii București – ”stiridigitale.ro”
– 05.06.2024: Validarea identității online cu Regista, prima și singura soluție legală de la o companie privată – ”stiridigitale.ro”
– 17.05.20245: Report on the digitalisation of finance published by Basel(CH) Committee – ”stiridigitale.ro”
– 14.05.2024: Analfabetismul funcțional în România – creștere de 400-500% față de anul 1994 – ”stiridigitale.ro”
– 06.02.2024: Băncile câștigă războiul de pe frontul digitalizării – ”stiridigitale.ro”
– 09.12.2023: ADR pregătește un proiect care să permită fiecărui român să aibă semnătură digitală calificată gratuită – ”capital.ro” – ”stiridigitale.ro”
Foto: ”freepik.com”