Acasă Digital Comisia de la Veneția: ”Anularea alegerilor nu trebuie să se bazeze exclusiv...

Comisia de la Veneția: ”Anularea alegerilor nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate”

venice commission

Prin scrisoarea din 13 decembrie 2024, dl Theodoros Rousopoulos, președinte al Adunării Parlamentare Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a solicitat un raport urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la următoarea întrebare:
În ce condiții și în baza căror prevederi legale poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?

Întrebarea se referă la Decizia nr. 32 a Curții Constituționale a României din 6 decembrie 2024 care a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția de către Adunarea Parlamentară este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional general, dreptului constituțional comparat și a standardelor europene și internaționale.

Dna Marta Cartabia, dl Christoph Grabenwarter, dl Eirik Holmøyvik, dl Oliver Kask, dna Inga Milašiūtė și dna Angelika Nussberger au acționat în calitate de raportori pentru acest raport urgent.

Prezentul raport urgent a fost redactat pe baza observațiilor raportorilor. Acesta a fost publicat în conformitate cu protocolul Comisiei de la Veneția privind elaborarea avizelor de urgență (CDL-AD(2018)019) la 27 ianuarie 2025 și va fi prezentat Comisiei de la Veneția pentru în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare (Veneția, 14-15 martie 2025).

Astfel, chemată să analizeze în ce condiții și conform căror standarde o curte constituțională poate invalida alegerile, Comisia de la Veneția va analiza, prin urmare, și cele trei elemente subliniate mai sus: dreptul de a invalida alegerile din oficiu; utilizarea tehnologiilor digitale și a IA în campaniile electorale; și influența externă a unui alt stat (deși decizia Curții Constituționale a României nu menționează în mod explicit o astfel de influență externă, ea se bazează pe informații de la serviciile de informații).

În prezentul raport, termenii „invalidare a alegerilor”, „anulare a alegerilor” și „anulare a rezultatelor alegerilor” sunt utilizate ca sinonime. Invalidarea alegerilor este înțeleasă prin trimitere la Codul de bune practici în materie electorală, care prevede: „Instanța de recurs/apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care este posibil ca neregularitățile să fi afectat rezultatul. Trebuie să fie posibil să se anuleze întregul scrutin sau doar rezultatele pentru o circumscripție sau o secție de votare. În cazul anulării, trebuie convocate noi alegeri în zona în cauză. „Prezentul raport se va concentra pe anularea alegerilor în acest sens restrâns și nu se va referi la confirmarea rezultatelor alegerilor de către instanțele constituționale și nici asupra altor sarcini legate de supravegherea alegerilor.

O caracteristică specifică a cazului românesc este că decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 a fost o revizuire a propriei sale decizii din 2 decembrie 2024 în care confirmase validitatea generală a alegerilor. Această nouă decizie a Curții Constituționale a fost justificată pe baza unor informații noi, și anume divulgarea și publicarea de către serviciile de securitate a unor informații clasificate anterior. Acest lanț de evenimente (și anume circumstanțele particulare care au condus la această revizuire a deciziei sale anterioare de către Curtea Constituțională) nu face, totuși, obiectul Raportului Comisiei de la Veneția. Doar baza probatorie pentru astfel de decizii este relevantă pentru scopul prezentului raport.

Concluziile raportului:
Ca punct de plecare, Comisia de la Veneția subliniază că alegerile sunt menite să producă un rezultat electoral care să „asigure libera exprimare a opiniei cetățenilor”, în conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO). Având în vedere consecințele grave ale anulării ex-post a unor alegeri, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege. În această privință, se atrage atenția asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneția – care rămâne valabilă – de îmbunătățire a legislației privind anularea rezultatelor alegerilor.

De regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este final. Anularea parțială a alegerilor sau a alegerilor în întregime poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (principiul ultima ratio).
Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient și prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregulile ar fi putut afecta rezultatul”.
Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curților constituționale. Ținând cont de faptul că instanțele, inclusiv instanțele constituționale, sunt caracterizate ca fiind reactive, nu ca stabilind agenda, Comisia de la Veneția consideră că puterea instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.

În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, evitarea oricărui arbitrariu. Procedura trebuie să fie echitabilă și obiectivă și să garanteze o decizie suficient de motivată; reclamanții trebuie să aibă
posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru
apărarea intereselor lor; deciziile trebuie luate în termene rezonabile. În opinia Comisiei de la Veneția, aceste cerințe procedurale se aplică, în principiu, și deciziilor din oficiu
care conduc la anularea rezultatului alegerilor.

În opinia Comisiei de la Veneția, ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către actori electorali publici și privați – ținând cont de faptul că statul are obligații directe de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie electorală corectă; acest lucru se aplică, de asemenea, influenței organizațiilor non-guvernamentale, a mass-mediei și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate, precum și a actorilor străini statali și nestatali.

Importanța crescândă a campaniilor online – inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale, care are potențialul de a amplifica efectul dezinformării și al manipulării opiniei publice –
ridică noi provocări în ceea ce privește 1) propaganda de campanie, dezinformarea și conținutul mesajelor de campanie; și 2) normele privind finanțarea și transparența campaniei, inclusiv
restricții privind contribuțiile din surse anonime și străine și privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative administrative.

În ceea ce privește propaganda de campanie, indiferent de formă și de mediu, declarațiile politice în contextul campaniei sunt de obicei declarații de aprecieri sau care intră sub incidența libertății de exprimare a candidatului, cu excepția cazului în care acestea depășesc limitele admise, de exemplu sub forma discursului de ură împotriva adversarilor politici. În mod ideal, statele ar trebui să reglementeze consecințele perturbărilor informaționale
dezordinilor, atacurilor cibernetice și altor amenințări digitale la adresa integrității electorale.

În al doilea rând, deși campaniile online bazate pe platformele social media pot fi noi ca formă și impact, în opinia Comisiei de la Veneția, utilizarea sa ar trebui să fie supusă în continuare regulilor generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale. Rolul judecătorului care examinează chestiuni electorale este să decidă dacă campania online a unui candidat – și primirea de sprijin de campanie de la terți, online sau nu – a încălcat aceste norme și, în ceea ce privește consecințele unei astfel de încălcări, dacă încălcarea este atât de semnificativă încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor.

Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare.

Comisia de la Veneția face următoarele recomandări cheie:
A.Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organ electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de un tribunal electoral specializat, atunci când există un astfel de organism judiciar;

B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar;

C. Anularea parțială a alegerilor sau a alegerilor în totalitate poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului;

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc
nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea de apreciere a judecătorului trebuie să fie ghidată și limitată la
condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile;

E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate;

F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele perturbărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces echitabil la mass-media online, iar reglementările trebuie puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora;

G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online care utilizează platforme de social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, iar platformele media sociale sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia”.

Traducere (automată) neoficială din limba engleză – efectuată cu ”deepl.com/translator” .

Sursă text: ” Urgent Report on the cancellation of election results by Constitutional Courts”(en) – ”venice.coe.int”

Accesează și:
– 27.01.2025: Comisia de la Veneția pulverizează statul român: Informațiile serviciilor nu pot anula alegerile – ”qmagazine.ro”
– 27.01.2025: Omul care a îngenuncheat autorii loviturii de stat: Theodoros Roussopoulos – eroul necunoscut al României – ”inpolitics.ro”
– 27.01.2025: COMISIA DE LA VENETIA RECOMANDA REVIZUIREA DECIZIEI DE ANULARE A ALEGERILOR – Bomba: Comisia de la Venetia confirma ca alegerile din Romania au fost anulate nelegal: “Deciziile de anulare a alegerilor ar trebui luate de catre cel mai inalt organ electoral, ar trebui sa fie revizuibile de catre cel mai inalt organ judiciar, de catre curtea constitutionala sau de catre o instanta electorala specializata. Astfel de decizii nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe informatii clasificate” (Raportul) – ”luju.ro”
– 19.12.2024: O decizie ca un prohod – ”mariannazat.ro”
– 16.12.2024: Judecătorii să își respecte jurământul magistraților! – Călin Georgescu – ”youtube.com/c/CălinGeorgescuOficial
– 07.12.2024: CCR și-a încălcat hotărâri anterioare ca să-l blocheze pe Călin Georgescu. Bogdan Tiberiu Iacob: În contradicție cu propriile decizii: Cum s-a împușcat în picior CCR cu anularea alegerilor – ”activenews.ro”
– 07.12.2024: Decizia de anulare a alegerilor din România a ajuns și la Elon Musk. Ce a comentat acesta – ”qmagazine.ro”
– 06.12.2024: Călin Georgescu, după decizia CCR: ”Statul român a luat democrația și a călcat-o în picioare…este o lovitură de stat oficializată. Justiția subordonată ordinelor politice și-a pierdut, practic, esența. Ea nu mai este justiție, este la ordin”. – ”stiridigitale.ro”
– 06.12.2024: Curtea Constituțională a României ”anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României” – ”stiridigitale.ro”
– 06.12.2024: Călin Georgescu, despre anchetele privind campania sa electorală: „Ultima cetate Soros a căzut. Acest lucru i-a făcut să fie disperați” – ”adevarul.ro”
– 02.12.2024: Cine e Marian Enache, șeful CCR, care a amânat de două ori validarea alegerilor prezidențiale: Fost parlamentar PSD, cu dosarul de la Securitate pierdut, milionar în lei – ”g4media.ro”
– 02.12.2024: Actualizare știre: Curtea Constituțională a României a dispus ”reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot” aferente primului tur al Alegerilor Prezidențiale 2024 – ”stiridigitale.ro”