Ministerul Finanțelor Publice propune modificări majore în regimul juridic și fiscal al firmelor din România. Printre cele mai importante măsuri se numără introducerea unui capital social minim de 8.000 de lei pentru societățile cu răspundere limitată (SRL) și obligativitatea ca toate persoanele juridice să dețină cel puțin un cont bancar.
Potrivit ministrului Finanțelor, măsurile fac parte din al doilea pachet de reforme fiscale și vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026, având o perioadă de tranziție de doi ani.
De ce se majorează capitalul social minim la 8.000 de lei
Ministrul a explicat că valoarea de 8.000 de lei reprezintă actualizarea cu rata inflației a capitalului social minim stabilit în anii ’90 (200 de lei), care nu a mai fost modificat de atunci. În ultimii ani, pragul minim a fost chiar de 1 leu, ceea ce, spune ministrul, a făcut dificilă recuperarea datoriilor în cazul firmelor intrate în insolvență sau dizolvare.
„Este o actualizare necesară pentru a aduce un plus de responsabilitate în înființarea și funcționarea firmelor. Suma respectivă nu va fi blocată, ci va putea fi utilizată în activitatea curentă a companiei, însă va oferi și statului o mai mare siguranță în recuperarea creanțelor”, a declarat ministrul.
Cont bancar obligatoriu pentru toate firmele
O altă propunere majoră vizează obligativitatea deținerii unui cont bancar de către toate persoanele juridice din România. Inițiativa vine ca răspuns la datele care arată că aproape 700.000 de companii active nu au în prezent un cont bancar, iar multe dintre acestea figurează cu datorii totale de peste 1,7 miliarde de lei la bugetul de stat.
„Trasabilitatea financiară este esențială într-o economie modernă. Instituim obligativitatea ca fiecare firmă să aibă cel puțin un cont bancar, iar băncile vor fi obligate să deschidă acest cont, pentru a nu exista blocaje”, a precizat ministrul.
Sancțiuni penale pentru cesionările de părți sociale în scop fraudulos
Ministerul Finanțelor intenționează, de asemenea, să combată practicile prin care firmele sunt cesionate pentru a scăpa de datoriile fiscale. Astfel, cesionarea părților sociale într-un SRL, dacă societatea are datorii restante și dacă tranzacția este făcută cu scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, va fi considerată infracțiune și va fi sancționată penal.
„Vom elimina situațiile în care firmele erau pur și simplu ‘pasate’ pentru a evita plata datoriilor. Dacă există obligații bugetare, cesiunea va trebui însoțită fie de dovada plății, fie de măsuri asigurătorii”, a adăugat ministrul.
Această măsură va fi implementată în colaborare cu Oficiul Național al Registrului Comerțului și Ministerul Justiției, care vor stabili mecanismele de verificare și condițiile necesare pentru realizarea cesiunilor în astfel de cazuri.
Prin propunerile privind majorarea capitalului social minim, obligativitatea contului bancar și sancționarea cesiunilor fictive, Ministerul Finanțelor, se pare, nu urmărește doar o simplă eficientizare administrativă, ci încearcă să pătrundă în straturile profunde ale unei economii în care evaziunea, disimularea și lipsa de trasabilitate financiară au devenit obișnuințe.
România se confruntă de ani buni cu o economie subterană de proporții — estimările indică o pondere de peste 20% din PIB — alimentată, în mare parte, de firme de tip-paravan, fără activitate reală, fără conturi bancare și fără active urmărite. În multe cazuri, aceste firme sunt înființate cu capital simbolic, mutate de la un administrator la altul, utilizate pentru rularea de facturi fictive, apoi lăsate să intre în inactivitate, făcând imposibilă recuperarea oricărei creanțe de către stat.
Aceste practici sunt doar vârful unui iceberg mult mai adânc, susținut de factori precum impozitarea ridicată a muncii, birocrația excesivă, lipsa controalelor eficiente și utilizarea masivă a plăților în numerar. În multe sectoare – de la construcții și agricultură, până la comerțul cu amănuntul și servicii – plata „la negru” sau „la gri” a devenit normă. Totodată, slaba educație financiară și fiscală a contribuabililor, împreună cu o toleranță socială față de ”economia paralelă”, au permis perpetuarea acestui fenomen. În absența unei trasabilități financiare și a unor controale riguroase, economia subterană continuă să submineze bugetul statului și competiția loială din mediul de afaceri.
Lipsa conturilor bancare — o anomalie într-o economie europeană — nu este un accident, ci o ”strategie” de evitare a urmăririi banilor și a trasabilității financiare. Iar practica cesiunii acțiunilor către „interpuși” fără capacitate financiară este adesea ultimul pas într-un circuit de evitare a răspunderii.
În acest context, măsurile propuse de MFP par mai puțin despre simboluri fiscale și mai mult despre o încercare reală de a curăța infrastructura juridică a economiei și de a pune bariere administrative în fața celor care folosesc legislația ca pe un scut în fața responsabilității.
Va fi însă esențial ca aceste măsuri să fie dublate de capacitate instituțională, controale eficiente și un sistem coerent de aplicare. Altfel, există riscul ca noile reguli să rămână, ca multe altele în trecut, doar pe hârtie.
În egală măsură, este vital ca aplicarea acestor reguli să nu transforme conformarea fiscală într-o povară suplimentară pentru antreprenorii onești — acei contribuabili care, în ciuda dificultăților economice, își plătesc taxele, folosesc instrumente financiare transparente și respectă legislația în vigoare. Pentru aceștia, statul ar trebui să ofere nu doar reglementări, ci și predictibilitate, respect și sprijin real pentru a continua să creeze valoare adăugată în mod corect.
Foto: ”freepik.com”
