Biserica Sfântul Mucenic Ciprian – Zlătari din București

În București, pe Calea Victoriei nr. 12D, între străzile Stavropoleos și Lipscani (în apropierea Muzeului Național de Istorie a României), se află Biserica Sfântul Mucenic Ciprian – Zlătari. Numele vechi al bisericii vine de la meșterii zlătari (aurari sau argintari).

Sfântul lăcaș are, în prezent, două hramuri:
– Nașterea Maicii Domnului (8 Septembrie);
– Sfinții Mucenici Ciprian și Iustina (2 Octombrie).

Scurt istoric
Existența unei biserici, pe locul celei actuale, este atestată încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.  Pe locul donat Elenei, fiica lui Radu Vodă Ștefan și mamă a Cantacuzinilor din Muntenia, de unchiul ei, voievodul Matei Basarab, s-a ridicat un loc de închinare cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Biserica a purtat mai multe denumiri:
– ”Biserica Popa Manta” (numele unui slujitor);
– ”Uspenie Bogorodițî(după hram, Adormirea Maicii Domnului)” și
– ”Zlătari”(după cartierul locuit de meșteșugarii obiectelor de aur și argint).

Pe locul ei, sau in apropiere, se zice că „s-a cladit din nou, din temelii, această Biserică Zlătari, în anul mântuirii 1705 prin ajutorul Spătarului Mihai Cantacuzino”, cum spune textul pisaniei în limba greacă, de la anul 1709.

Inițial, biserica a aparținut unui han al Bucureștilor, ca multe altele din vremea ei. Multe dintre hanurile cunoscute aflate în centrul Bucureștilor aveau în mijlocul lor biserici sau mănăstiri.

Hanul a fost construit în secolul al XVIII-lea în jurul Bisericii Zlătari și ocupa spațiul cuprins între Palatul Poștelor și strada Lipscani. Prin actul de danie de la 1 iunie 1715 al Spătarului Mihai Cantacuzino mănăstirea era înzestrată cu case, pivnițe și prăvălii. Pe la 1860-1862 clădirea hanului se compunea din parter și etaj și avea aproape 200 de camere și prăvălii, toate fiind închiriate. Prăvaliile de jos erau inchiriate la „marsande, lipscarii, băcănii, cârciumi și la oameni de diferite religiuni”.

Hanul Zlătari

Biserica a fost închinată Patriarhiei din Alexandria, împreună cu hanul Zlătari, care înconjura biserica la începutul secolului al XVIII-lea. Numele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu și ale membrilor familiei sale sunt consemnate în pomelnicul mănăstirii de la 1854 (document aflat, în prezent, la Biblioteca Academiei Române).

În ”Istoria Daciei”, Dionisie Fotino menționează, la 1818, după cele nouă mănăstiri din București, în frunte cu Mitropolia, alte opt mănăstiri care au în curtea lor hanuri: Sf. Gheorghe cel Mare, Sfântul Ioan, Stavropoleos, Grecii, Zlătari, Sf. Spiridon cel Vechi, Hanul Colții și Șerban Vodă.

La hanul Zlătari obișnuiau să găzduiască zarafii, bancherii de mai târziu. În secolul al XIX-lea hanul a găzduit Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice(1867-1887), Ministerul Justiției, un pension, un gimnaziu și alte instituții.

Biserica Zlătari – demolarea hanului

După cutremurele din 1802 și 1838, „această sfântă și dumnezeiască biserică fiind în mare ruină și crăpându-se, s-a început a se ridica din temelie în anul 1850, cu binecuvântarea IPS Mitropolit al Ungro-Vlahiei D.D.Nifon, în zilele prea Înaltatului Domn al Țării Românești Dimitrie Stirbei, de prea Sfințitul Arhiereu D.D.Calistrat Livis, egumenul de pe atunci.”

Biserica este terminată de egumenul succesor, Atanasie Livis, care „s-a ostenit de a săvârși atât Sfânta Biserică începută, cât și toată împrejurimea cu odăi și clădiri, din temelie. Și hramul a pus Nașterea Maicii Domnului, care se prăznuiește în ziua de 8 septembrie, zi în care s-a sfințit”, după cum spune pisania mai nouă din 1860.

Construcția s-a făcut după planurile arhitectului catalan Xavier Villacrosse. Pictura interioară a fost realizată în tehnica ulei între anii 1853-1856 de către Gheorghe Tăttarescu(1820-1894), cu scene biblice grupate în panouri mari. Tâmpla sculptată în lemn și poleită, împreună cu icoanele sale ferecate în argint, reprezintă opere de artă, cu elementele ornamentale influențate de neogotic. Tot atunci a fost rezidit turnul – clopotniță.

Icoanele împărătești au fost realizate de pictorul grec Apostolos Diamantopoulos.

Biserica mai este reparată în anii 1864, 1876, 1898. Din anul 1888, ea devine biserică parohială. La anul 1903, hanul si turnul-clopotniță din fata bisericii au fost dărâmate pentru lărgirea Căii Victoriei. Atunci s-a descoperit o frescă, azi pierdută, arătând Nașterea Maicii Domnului și o inscripție de închinare Patriarhiei din Alexandria.

Biserica Zlătari este restaurată între anii 1907-1908, prin grija arhitectului Jean Pompilian (1872-1938). Cutremurul din 1940 afectează turlele bisericii, acestea fiind refăcute atunci provizoriu, iar între anii 1971-1973, reclădite în forma de azi.

Până după anul 1977, biserica străjuia singură spațiul dintre străzile Stavropoleos și Lipscani, iar un spațiu verde acoperea o parte din fundațiile și rămășițele hanului Zlătari, peste drum de de fostul Hotel de France, căzut și el parțial la cutremur. După cutremurul din anul 1977, în grădina bisericii s-au ridicat două blocuri de locuințe.

Construcția bisericii așa cum o vedem astăzi, are un plan cu o singură navă, înscrisă în dimensiunile 23,5m lungime x 12 metri lățime, terminatp cu absida pentru Sfântul Altar. Lateral, sunt numai sugerate absidele sub doup din cele patru arce care susțin turla cea mare de peste naos.

O alcptuire mai specială o are naosul, pătrat, cu pandantivi de arce late, așezate pe colțuri. Pe extremitățile reunite ale pereților naosului se ridică alte patru turnuri mai mici și mai zvelte, tot octogonale, pe baze paralelipipedice de secțiune pătrată. Pronaosul este mai îngust, acoperit cu o boltă în leagăn și are cafas deasupra intrării. Biserica este luminată prin 14 ferestre cu vitralii reprezentând icoane de sfinți.

Biserica Zlătari – restaurare
Duminică, 16 iunie 2024, după un amplu proces de restaurare și înfrumusețare ce a durat 15 ani, Biserica Zlătari din București a fost sfințită. Ziua a debutat prin săvârșirea Sfintei Liturghii de către Preasfin­țitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un ales sobor de slujitori. La finalul Sfintei Liturghii, soborul de slujitori condus de Preasfin­țitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit, după rânduiala tradițională, slujba de sfințire a bisericii. După înconjurarea lăcașului de rugăciune, stropirea cu agheasmă și ungerea cu Sfântul și Marele Mir, a urmat rânduiala din interior, care a cuprins așezarea moaș­telor muce­nicești în piciorul Sfintei Mese și pecetluirea acesteia, fiind împodobită și pregătită pentru sfintele slujbe. De asemenea, au fost sfințite pictura restaurată a bisericii, precum și icoanele de pe catapeteasma în stil neogotic.

Icoana-acatist a Sf. Sfințit Mucenic Ciprian, pictată de Pavel Piscariov

Comoara cea mai de preț a bisericii Zlătari este, încă din anul 1790, racla cu sfintele moaște(mâna dreaptă) a Sfântului Sfințit Ciprian. Acesta a fost un vrăjitor care, cu ajutorul Sfintei Mucenițe Iustina, a reușit să se lepede de demoni pentru a slujii adevăratului Dumnezeu Hristos. Pentru aceasta el are puterea să îndepărteze farmecele și blestemele de la toți cei care îi cer ajutorul cu dragoste și cu credință.
A slujit ca preot și și episcop al Biserici și s-a învrednicit de cununa sfințeniei, primind, împreună cu Sfânta Muceniță Iustina, moarte martirică în Cetatea Nicomidiei, la 2 octombrie 304.

De asemenea, în sfântul locaș se află o icoană a Maicii Domnului, făcătoare de minuni, așezată, spre venerare, în firida din latura de sud-est a naosului.

De adăugat faptul că, moaștele Sfinților Ciprian și Iustina se găsesc la:
– Mănăstirea Iviron din Muntele Athos (unde se află unul dintre picioarele Sfântului Mucenic Ciprian);
– Biserica „Sfinții Mucenici Ciprian și Iustina” din Menikos Nicosia – Cipru (unde se regăsesc o bucată din capul Sfântului Mucenic Ciprian și o mică bucată din capul Sfintei Iustina);
– Mănăstirea Sfinților Ciprian și Iustina” din Phylḗ, Attica – Grecia (fragmente ale moaștelor);
– Mănăstirea Panagia Panachrantou – Andros (unde se află capul Sfintei Iustina).

În România:
– Biserica Zlătari – București (unde se află mâna dreaptă a Sf. Ciprian);
– Mănăstirea Mihai Vodă – București (unde se află o părticică din moaștele Sfinților Mucenici Ciprian și Iustina).

În perimetrul bisericii se află și noul Centru social-pastoral „Sfinții Ciprian și Iustina”, construit în perioada 2019-2023 în amintirea vechiului han Zlătari. Este o clădire nouă pentru depozitarea obiectelor de cult, care are o sală multifuncțio­nală, o bibliotecă și o arhivă, centrul fiind dedicat și unor activități pastorale ale bisericii. „Acest centru este o mare binecuvântare pentru această biserică strâmtorată din toate părțile, fiind aici chiar în inima Bucureștiului. Felicităm și pe constructori și arhitecți pentru această soluție. Parohia are astăzi acum câteva spații foarte necesare desfășurării activităților culturale și sociale. Din toată inima vă felicităm și dorim ca acest centru să aducă multă bucurie tuturor celor care vor beneficia de serviciile puse la dispoziție și să fie un loc al întăririi comuniunii dintre membrii parohiei și invitați”, a declarat PS Părinte Varlaam Ploieșteanul.

”Biserica a fost restaurată integral. S-a făcut consolidarea zidăriei, iar acoperișul a fost schimbat cu tablă de cupru. Tencuiala veche deteriorată a fost înlăturată și s-a realizat o tencuială nouă. Într-o altă fază a amplului proiect, s-a lucrat la centura de piatră, care a fost restaurată împreună cu scările de la intrare. În interior, fiind încă urme ale cutremurului din 1977, a fost nevoie de reparații generale de consolidare. A fost curățată și restaurată pictura murală, pe o suprafață de 852 mp. Totodată, au fost restaurate iconostasul și mobilierul de lemn policrom.
Ceea ce avem la Biserica Zlătari constituie patrimoniu, istorie, legătură interortodoxă și continuitate în rugăciune și jertfelnicie. Vă rugăm să primiți mulțumirile noastre pentru tot sprijinul pe care ni l-ați acordat în acești 15 ani de activitate laborioasă, în care s-au împletit rugăciunea și grija față de patrimoniu și, în același timp, construirea în amintirea vechiului han Zlătari a unui centru social-pas­toral pentru credincioși, pentru legătura dintre Biserică și societate aici, pe Calea Victoriei. Nu avem spațiu foarte mare, însă spațiul cel mai mare este în inimile noastre. Aici toți credincioșii sunt primiți și încercăm să fim slujitori ai tuturor pentru Dumnezeu, a declarat Părintele paroh Nicolae Dascălu, după slujba de târnosire.

Credincioșii pot trece pragul Bisericii Sfântului Cirpain – Zlătari, pentru a se închina, pentru a cere să mijlocească pentru ajutorul și mântuirea lor, la racla care adăpos­tește un fragment din moaș­tele Sfântului Sfințit Mucenic Ciprian,  grabnic ajutător în încercările vieții, dar și de a-și umple inimile de bucurie când vor vedea biserica readusă în strălucirea sa de odinioară, o podoabă din strada elegantă ce păstrează parfumul istoric al Bucu­reștiului de odinioară.

Surse:
– Biserica Zlătari – București – Istorie și actualitate; Parohia Zlătari 2021; Tipografia Cărților Bisericești;
– Biserica Zlătari – ”crestinortodox.ro”
– 17.06.2024: Biserica Zlătari din București a fost sfințită – ”ziarullumina.ro”
– 07.06.2024: Biserica Zlătari din Capitală, unde se află mâna Sf. Ciprian, va fi resfințită după lucrările de renovare – ”basilica.ro”

Accesează și:
– Pavecernița Mare și Paraclisul Sf. Ciprian și Iustina- Ierusalim 17.03.2025 – (conținut găzduit de o terță parte ”facebook.com/BisericaOrtodoxaRomanaIerusalim” – ; timp redare 1:27:22 )
– 01.10.2024: 2 Octombrie: Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian; Sfânta Muceniță Iustina – ”stiridigitale.ro”
– 02.10.2023: Sfântul Mucenic Ciprian și Sfânta Muceniță Iustina cinstiți la biserica Zlătari – ”stiridigitale.ro”
– Puterea rugăciunii în actul martiric al Sfinţilor Ciprian şi Iustina – ”ziarullumina.ro”
– Viața Sfintei Mucenițe Iustina – ”doxologia.ro”
– Rugăciunea Sfântului Mucenic Ciprian, pentru izbăvirea de vrăji, blesteme și de toată lucrarea diavolească – ”doxologia.ro”
– Biserica Sfântul Ciprian-Zlătari – pagina web oficială
– Biserica Sfântul Ciprian-Zlătari – pagina oficială Facebook