Inflația din România continuă să se mențină la niveluri ridicate, iar perspectivele pentru acest an indică o creștere accentuată a prețurilor, alimentată în principal de eliminarea plafonărilor la energia electrică, majorarea TVA-ului și creșterea accizelor. În lumina acestor evoluții, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în mod semnificativ prognoza de inflație, așteptându-se ca aceasta să depășească 9% până la sfârșitul anului, cu un posibil vârf în septembrie, situat în jurul valorii de 9,6-9,7%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că, în contextul actual, o reducere a dobânzii-cheie nu este posibilă în 2025, obiectivul principal rămânând menținerea stabilității monetare. „Dobânzile, deocamdată, nu pot scădea. Este esențial ca ele să nu crească, în condițiile actuale”, a declarat acesta, precizând că dobânzile reale vor rămâne negative în următoarele trimestre.
Isărescu a avertizat asupra riscului generat de o relaxare prematură a politicii monetare: „Dacă inflația continuă să crească, nu doar că nu putem reduce dobânzile, ci va fi necesară majorarea lor. Aceasta va afecta creșterea economică prin reducerea cererii, riscând să intrăm într-un scenariu de stagflație.”
Pe fondul incertitudinilor pieței, guvernatorul a evidențiat importanța păstrării încrederii în politicile macroeconomice, mai ales după perioada dificilă de ieșiri masive de capital în primăvara acestui an. Intervențiile BNR pentru stabilizarea cursului valutar au fost cruciale, cursul fiind folosit „ca o ancoră pentru stabilitatea financiară”. Actualmente, leul este într-o zonă de echilibru, iar deprecierea monedei naționale nu reprezintă o soluție eficientă pentru corectarea dezechilibrelor economice. „Problema reală care trebuie rezolvată rămâne deficitul fiscal,” a subliniat Isărescu.
După măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar și intervențiile pe piață, încrederea investitorilor a înregistrat o revenire, fapt reflectat în creșterea rezervelor valutare și scăderea primei de risc. Totuși, România continuă să aibă cea mai ridicată primă de risc din regiune, deși s-a apropiat de nivelul Ungariei.
Dobânzile pe piața monetară au evoluat oscilant: după ce au crescut de la 5,6% în aprilie la 6,4% în iunie, acestea au scăzut ulterior la 5,8% în iulie. ROBOR la 3 luni a urmat un traseu similar, cu un maxim de 7,1% și o revenire la 6,8%. Isărescu consideră că această dinamică indică o îmbunătățire treptată a condițiilor monetare, susținută de recâștigarea parțială a credibilității și o cerere mai redusă pentru conversia leilor în valută.
Privind evoluțiile viitoare, BNR estimează o scădere abruptă a inflației începând cu trimestrul al treilea al anului viitor, influențată de un efect de bază favorabil și de o cerere internă scăzută. Această evoluție ar putea deschide calea pentru o relaxare a politicii monetare, cu o posibilă scădere a dobânzilor din trimestrul al doilea al anului 2026. „Dacă lucrurile evoluează fără șocuri, este posibil ca dobânzile să se tempereze treptat,” a adăugat guvernatorul.
În paralel, Mugur Isărescu a accentuat rolul esențial al accelerării absorbției fondurilor europene pentru evitarea unei recesiuni. Aceasta va contribui la susținerea creșterii economice și la echilibrarea balanței de plăți fără a genera presiuni suplimentare asupra inflației.
Pe plan fiscal, guvernatorul a atras atenția asupra necesității adoptării unei politici responsabile, care să reducă deficitul bugetar — principala sursă a presiunilor inflaționiste. Politica monetară și cea fiscală trebuie să funcționeze concertat pentru a controla inflația și a menține stabilitatea macroeconomică. Măsurile fiscale recente, inclusiv majorarea TVA-ului și accizelor, deși impopulare, sunt considerate esențiale pentru restabilirea credibilității fiscale și evitarea unei eventuale retrogradări a ratingului de țară.
Guvernatorul a recunoscut că reformele structurale și ajustările fiscale vor genera tensiuni sociale, dar sunt indispensabile pentru o stabilitate economică durabilă. „Aceste măsuri, deși dificile, sunt necesare pentru a depăși actuala perioadă și a asigura o creștere sustenabilă pe termen mediu și lung,” a concluzionat Isărescu.
În ceea ce privește adoptarea monedei euro, acesta a explicat că obiectivul a fost temporar amânat din cauza lipsei unei politici fiscale coerente. Deși BNR a îndeplinit condițiile tehnice pentru aderarea la zona euro încă din 2013-2015, decizia politică este amânată până când corecțiile fiscale vor fi realizate, estimându-se că acest proces poate dura câțiva ani.
Sursă: ”bnr.ro”
